43 de ani de la dezastrul minier cu cianuri de la Certej

30/10/2014 2031 vizualizări

Scrisoare Deschisă Ministrului Korodi Attila, Ministerul Mediului și Schimbărilor Climatice

Domnule ministru Korodi Attila,

Astăzi se împlinesc 43 de ani de la producerea accidentului minier ce a dus la moartea a 89 de persoane în localitatea hunedoreană Certeju de Sus. Ruperea digului şi alunecarea muntelui de steril din iazul de decantare al exploatării miniere Certej a provocat cea mai cumplită tragedie pe timp de pace din anii ’70. Amploarea dezastrului a fost ascunsă la acea vreme pentru a nu fi declarat doliu național. În urma cercetărilor de natură tehnică și a anchetei pentru identificarea cauzelor accidentului, dosarul a fost închis fără niciun rezultat, deși 89 de persoane au fost înghițite de steril și au murit.

În prezent, compania canadiană Eldorado Gold, prin Deva Gold, propune un nou proiect minier la Certej. În ultimii 30 de ani tehnologia a rămas în linii mari neschimbată, la fel și metoda construirii iazurilor de decantare – din anrocamente prin supraînălțări succesive. De această dată, sunt propuse două iazuri de decantare, unul pentru sterile de flotație și unul pentru cele de cianurație. Spre deosebire de iazul exploatării de stat din ’71 care avea 25-27 metri înălțime, actualul proiect minier presupune construirea a 3 baraje aferente celor două iazuri de 169, 70 și 39 metri înălțime[1]. Iar cel mai mare dintre ele va fi construit în amonte de Hondol, sat cu o populație de 504 de persoane[2].

Puține s-au schimbat în industria minieră în ultimii ani – de la tehnologie la practici. La fel ca în cazul exploatării cu cianuri de la Baia Mare, Deva Gold ne prezintă un proiect infailibil, exponent al celor mai bune tehnologii ce aparent nu dau greș. Autoritățile preferă să trateze superficial procedurile de evaluare a riscurilor, localnicii afectați nefiiind niciodată corespunzător informați. Prin urmare, proiecte de minerit cu efecte devastatoare asupra mediului vin aprobate fără o consultare temeinică, sub iluzia[3] creării de noi locuri de muncă.

În acest context Deva Gold a obținut acordul de mediu în iulie 2012. La acea dată, instituția pe care o conduceți a cerut în instanță, prin Agenția Națională de Protecție a Mediului, anularea actului. La mai puțin de un an de la acordarea primului termen, autoritatea de mediu a renunțat în mod nejustificat la proces. În aceeași lună, noiembrie 2013, Agenția de Protecția Mediului a emis un nou acord de mediu revizuit. Membrii rețelei Mining Watch s-au adresat justiției pentru anularea deciziei de revizuire. De această dată însă, Ministerul Mediului nu a mai avut nici măcar o simplă reacție.

La începutul lunii octombrie a.c. Deva Gold a început pregătirea de șantier în perimetru minier Certej. Proiectul a intrat astfel în linie dreaptă. Mai mult, o cincime din proiectul minier se suprapune cu o zonă protejată, sit Natura 2000, incompatibilă cu proiecte industriale ce implică iazuri de decantare sau cariere de suprafață.

În ziua comemorării accidentului minier de la Certej, vă solicităm domnule ministru Korodi, să ne comunicați în ce mod titluarul de proiect Deva Gold repectă legislația privind diminuarea riscului de mediu. De asemenea, vă rugăm să ne precizați dacă operatorul minier a depus garanții fiananciare în caz de accident, care este valoarea acestora și cine este asiguratorul proiectului Certej.

[1] Conform Acordului de Mediu din iulie 2012 emis de ARPM Timișoara
[2] Conform Recemsământ 2011.
[3] În anul maxim de producție, mina Certej ar creea 221 de locuri de muncă. http://www.eldoradogold.com/uploads/operations-reports/Technical_Report_-_Certej_(Feb_2014).pdf