25/02/2019 6603 vizualizări

Mining Watch România trage un semnal de alarmă față de noua lege a minelor, pusă în dezbatere publică de Guvernul Dăncilă. Legea acordă privilegii fără precedent companiilor miniere [1], în detrimentul cetățenilor, care pot fi expropiați forțat în cazul în care nu doresc să vândă casele sau terenurile pe care se pot face exploatări. Mining Watch România invită cetățenii să se implice activ pentru a opri acest proiect legislativ dezastruos pentru dezvoltarea sănătoasă a României

Este un semnal periculos, iar legea oferă corporațiilor miniere putere supremă: declararea proiectelor miniere ca fiind de interes public național și exproprierea localnicilor care nu vor să-și vândă proprietățile.

Vechea lege specială pentru Roșia Montană revine pe agenda Guvernului și este extinsă întregii industrii miniere (de la exploatările de cărbune la cele de nisip, piatră sau aur). Corporațiile miniere obțin astfel tot ce și-au dorit vreodată.

Guvernul României face orice pentru a-și mulțumi clienții din industria minieră. Viorica Dăncilă, Darius Vâlcov și Nicolae Bădălău oferă, prin noul proiect de lege a minelor, privilegii și derogări de la legislația în vigoare care pun în pericol însuși dreptul la proprietate garantat de Constituție. Vom folosi toate pârghiile legale pentru a opri acest demers mai degrabă demn de dictatura comunistă decât de o democrație europeană. Am început prin a adresa o contestație ce poate fi trimisă la Ministerul Economiei până pe 28 februarie [2], a declarat Roxana Pencea Brădățan, reprezentant Mining Watch România.

Proiectul de lege a fost coordonat direct de către Secretariatul general al Guvernului (SGG). condus de Toni Greblă și de Darius Vâlcov, consilierul premierului Dăncilă. Munca efectivă a fost realizată de o comisie interministerială, sub supravegherea d-lui Găbudeanu, fost funcționar public care acum se află (simultan) și în serviciul Guvernului și al Deva Gold, operator minier ce vrea să exploateze cu cianură aurul de la Certej. Bogdan Găbudeanu a fost detașat special la Guvern pentru a lucra la legislația minieră, după cum reiese dintr-o investigație Newsweek [3].

Toni Greblă este același care care a inițiat în 2009 primul proiect de lege care prevedea că orice investitor privat cu o licenţă de exploatare minieră va avea dreptul să exproprieze cetățeni de bunuri imobile dobândite legal [4]. Proiectul său a fost respins în urma presiunii publice, dar a fost reluat în cea mai mare parte de alte două propuneri legislative eșuate: celebra lege specială pentru Roșia Montană (2013) și legea minelor respinsă la rândul său în Marțea Neagră (10 decembrie 2013).

Guvernul se pune într-o poziție de putere, arogându-și dreptul de a decide unilateral dacă un proiect minier privat poate fi declarat de interes public național și implicit ca acea companie să beneficieze de procedura de expropriere pentru cauză de utilitate publică. Practic, Guvernul devine instrumentul de forță al industriei miniere, prin care orice proprietar de teren, pădure sau locuință ce refuză să vândă, ar fi forțat să cedeze în fața oricărei companii, fie că exploatează piatră, nisip sau aur. În condițiile numeroaselor condamnări, acuzații și suspiciuni de corupție a funcționarilor publici și a oamenilor politici ce sprijină necondiționat industria minieră, Mining Watch România invită cetățenii să se implice activ pentru a opri acest proiect legislativ dezastruos pentru dezvoltarea sănătoasă a României, a completat Roxana Pencea Brădățan.

Note explicative:

De această nouă lege ar beneficia în egală măsură Roșia Montană Gold Corporation, Deva Gold (Certej) sau Samax România (Rovina). Toate aceste companii, care în prezent întâmpină dificultăți majore, primesc un cec în alb pentru viitor. Numeroasele probleme juridice cu care se confruntă aceste companii își găsesc rezolvare în prevederile și derogările introduse în noul proiect de lege.

Guvernul României poate ajunge la un compromis cu Gabriel Resources în arbitrajul de la Washington doar dacă oferă garanții palpabile companiei miniere. Prin urmare, Guvernul schimbă acum legea, astfel încât exploatarea de la Roșia Montană să devină legală. Acest lucru este atât mai presant cu cât Licența 47/1999 va expira în luna iunie a acestui an.

Planurile Deva Gold sunt tot mai încurcate după ce Tribunalul Cluj a anulat planul de urbanism al proiectului minier Certej și după ce Ministerul Apelor și Pădurilor a suspendat procedura de scoatere din fondul forestier național a 56 de hectare de pădure. Singura șansă de a avansa este această nouă lege care aduce derogări inclusiv de la Codul Silvic.

Samax România va beneficia direct de eliminarea obligativității realizării de studii de impact asupra mediului, a planului de refacere a mediului, a studiului de evaluare a impactului social și planului de atenuare a impactului social. De altfel, compania minieră tocmai a anunțat că nu a reușit să atragă pe bursă cele 10 milioande de dolari necesare realizării acetor studii. [5]

Toate exemplele de mai sus ne arată cât de hotărât e Guvernul României în a rezolva problemele stringente ale industriei, în detrimentul cetățenilor.

Referințe:

[1] Proiectul legea minelor și expunerea de motive 

[2] Contestație către Ministerul Economiei

[3] Afacerea Certej – Deva Gold are om în Guvern, Newsweek

[4] Pl-x 549/2009 inițiat de senatorii Toni Greblă (PSD) şi Ion Ruşeţ (PDL) 

Înainte ca legea specială pentru Roșia Montană să fie respinsă, Guvernul a produs un nou proiect de avizare forţată a proiectelor cu cianuri în România. Proiectul de lege 304/ 2013 a fost votat de Camera Deputaților și a fost respins, datorită presiunii publice, în celebra Marțea Neagră (10 decembrie 2013).

[5] Canadienii de la Euro Sun abandonează planurile privind atragerea unei finanțări de 10 milioane dolari pentru proiectul aurifer Rovina, profit.ro.

 

Citește mai mult

06/02/2019 1235 vizualizări

 

6 februarie 2019 – ICSID, Tribunalul Băncii Mondiale, a acceptat petiția amicus curiae depusă în procesul de arbitraj dintre România și compania minieră Gabriel Resources în legătură cu un proiect minier Roșia Montană. Această acceptare reprezintă o deschidere din partea tribunalului de a asculta punctul de vedere al oamenilor direct afectați de proiectul minier. În acest dosar însă tribunalul a condiționat admiterea; a exclus toate mărturiile și argumentele juridice din partea localnicilor din Roșia Montană și a respins solicitarea lor de a participa la audieri.

Petiția a fost depusă de organizațiile Alburnus Maior, Greenpeace Romania și CIDRM din România, cu sprijinul CIEL (Center for International Environmental Law), ClientEarth și ECCHR (European Center for Constitutional and Human Rights). Petiția amicus a prezentat noi fapte cu privire la încălcările dreptului constituţional, de mediu și ale drepturilor omului în legătură cu eforturile Gabriel Resources de a construi cea mai mare exploatare minieră în carieră deschisă din Europa.

Petiția a inclus și mărturii de la proprietari din Roșia Montană care și-au exprimat opoziția față de proiectul minier în ultimii 15 ani și care au avut de suferit în urma lucrărilor pregătitoare ale proiectului, inclusiv din cauza relocării involuntare. Cu toate acestea, deși Tribunalul a acceptat în principiu petiția amicus, a decis să excludă mărturiile lor și orice informații aferente.

„Prin excluderea mărturiilor celor direct afectați, tribunalul subminează grav scopul esențial al petiției amicus,” a declarat avocatul Christian Schliemann de la ECCHR. „Pentru localnicii din Roşia Montană, această decizie le refuză efectiv accesul atât la arbitraj cât și la justiție în acest proces.”

Tribunalul a decis de asemenea să excludă toate argumentele juridice din petiția amicus. El a afirmat că organizațiile nu au cum să aibă experiență în dreptul investiţiilor internaţionale, subliniind că nu sunt eligibile pentru a deveni amicus curiae. „Această abordare încurajează și agravează dezechilibrele inerente sistemului de arbitraj și reduce și mai mult posibilitatea și așa slabă de a participa în numele celor afectați și de a promova interesul public”, a declarat Erika Lennon, avocat principal la CIEL. Părțile aflate în dispută, atât investitorul cât și statul, vor putea în continuare să nu recunoască niște drepturi de bază cum ar fi accesul la informații, refuzând accesul la documente pe baza argumentului că este vorba de informații comerciale confidenţiale.

„Deși pentru moment a fost o ușurare pentru noi să aflăm că tribunalul a fost de acord să ne accepte o parte din argumente, continuăm să facem presiuni pentru ca toate argumentele să fie luate în considerare și pentru ca vocile comunității locale să fie respectate”, a adăugat Cristinel Buzatu, consilier juridic pentru Greenpeace Central and Eastern Europe. „Vom face eforturi în continuare să ne asigurăm că nu mai au loc abuzuri și că drepturile comunităţilor, persoanelor și naturii sunt respectate și nu sunt sacrificate în numele intereselor corporațiilor.”

Arbitrajul între investitori și stat, inclus în acordurile de comerț și investiții, ar putea persista în forme similare, cum ar fi sistemul tribunalelor de investiții („investment court system”, ICS), inclusiv în acordul de liber schimb dintre Canada și UE (CETA). Acest mecanism le permite investitorilor străini să acționeze în judecată guvernele în tribunale speciale, în afara sistemelor juridice normale, pentru adoptarea unor legi sau luarea unor decizii considerate de natură să prejudicieze profiturile corporației. Legalitatea acestui mecanism în raport cu legislația UE este contestată în prezent în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene.

„Acest caz subliniază asimetria unui sistem care lipsește comunitățile locale de orice participare legală corespunzătoare, în schimb le oferă investitorilor drepturi suplimentare de a acționa în judecată statul în mod unilateral”, afirmă Amandine Van Den Berghe, avocată la ClientEarth. „Se vede cum investitorii străini pot folosi mecanismul de soluționare a disputelor dintre investitor și stat pentru a submina interesul public și a ocoli curțile de justiție naţionale. Cu un astfel de mecanism inclus în acordul de liber schimb CETA, cazuri cum este Roşia Montană ar putea ajunge în curând să fie comune în Uniunea Europeană.”

Înfățișările pentru acest dosar sunt programate pentru decembrie 2019 în Washington DC la ICSID. Alburnus Maior, Greenpeace Romania și CIDRM invită publicul să citească petiția amicus pentru a înțelege și a disemina perspectivele și experiențele trăite de localnicii din Roşia Montană.

Notă pentru editori

Petiția Amicus curiae depusă la ICSID

Pentru că nu a reușit să obțină autorizațiile necesare pentru a construi exploatarea minieră, Gabriel Resources (GBU:CN) încearcă acum să dea în judecată statul român pentru suma de 4,4 miliarde USD, pe baza mecanismului de soluționare a disputelor dintre investitor și stat – ISDS – prevăzut în tratatele bilaterale de comerț semnate de România cu Canada și Marea Britanie.
În încercarea sa de relocare a comunității locale cu ajutorul unor pachete de relocare, compania a încălcat numeroase principii internaționale de drepturile omului. Dacă ar fi fost construită, exploatarea minieră ar fi distrus patru munți și ar fi generat o poluare potențial devastatoare, prin utilizarea a mii de tone de cianuri în procesul de exploatare.
Amintirea dezastrului de la Baia Mare din 2000 este încă vie în România; atunci s-a rupt barajul unui iaz de la alt proiect minier de exploatare a aurului, iar apa contaminată cu cianuri a fost deversată în Dunăre și a omorât cantități mari de pește în Ungaria și în România. Acest accident a fost considerat cel mai grav dezastru de mediu din Europa după Cernobîl.
În 2013 sute de mii de români au ieșit în stradă pentru a cere guvernului să aplice legea și să oprească proiectul minier de la Roșia Montană. Demonstrațiile au urmat după ce curțile de justiție din România au declarat că autorizațiile companiei au fost obținute ilegal. Alte autorizații nu au fost obținute niciodată, deoarece compania nu a depus toată documentația necesară.

Citește mai mult

05/11/2018 1319 vizualizări

Vocile din Roşia Montană se fac auzite în arbitrajul pentru proiectul ilegal de exploatare auriferă din România Mai multe organizații care apără interesul public au depus, pe 2 noiembrie, în...
Citește mai mult

02/11/2018 2555 vizualizări

E un moment critic pentru avansarea minei de la Certej. Compania minieră vrea să defrișeze 56 de hectare de pădure și Ministerul Apelor și Pădurilor e pe cale să spună...
Citește mai mult

19/07/2018 1357 vizualizări

Mining Watch România a descoperit că modificările aduse Codului Penal și Codului de Procedură Penală vor favoriza corupția din jurul proiectului minier de la Certej. Mai exact, este vorba despre...
Citește mai mult
George Ivascu

29/06/2018 24267 vizualizări

Roșia Montană va plăti prețul corupției pierzând nominalizarea UNESCO

Activiștii Mining Watch și Roșia Montană trag un semnal de alarmă și avertizează că ministrul Culturii, George Ivașcu, nu apără interesele cetățenilor români, iar solicitarea oficială de a amâna analizarea dosarului Roșia Montană la UNESCO nu poate fi explicată decât de dorința de a proteja politicienii implicați în scandal, de la Călin Popescu Tăriceanu la Liviu Dragnea, Victor Ponta, Kelemen Hunor sau Traian Băsescu.

<!–more–>

Victor Ponta, Călin Popescu Tăriceanu, Mihai Tudose, Radu Berceanu, Kelemen Hunor, Sulfina Barbu, Traian Băsescu, Rovana Plumb, Dan Șova, Florin Iordache, Darius Vâlcov, Liviu Dragnea și Daniel Barbu, toți sunt vizați direct de către Gabriel Resources în arbitraj, din cauza semnăturilor sau declarațiilor făcute [3].

Mining Watch România denunță ferm manipularea publică pe care o pune în scenă ministrul George Ivașcu zilele acestea. Totodată, consideră că acest ultim și inconștient act al reprezentanților Ministerului Culturii este îndreptat împotriva interesului cetățenilor români.

Pe cine apărați și de cine, domnule Ivașcu? La ce buzunare faceți, în fapt, referire? Nu cumva încercați să le salvați pielea tuturor celor care au semnat în neștire acte favorabile companiei miniere, mulți dintre aceștia colegi cu dvs. în coaliția de guvernare? Cum veți da ochii cu noi, în anul centenarului, după ce ați îngropat cu bună știință șansele de salvare a unuia dintre cele mai valoroase monumente ale patrimoniului românesc și universal?,” a afirmat Tudor Brădățan, membru fondator Mining Watch.

Ministerul culturii, George Ivașcu, a solicitat oficial amânarea analizării dosarului Roșia Montană depus la UNESCO. Anunțul vine cu doar o zi înainte de discutarea includerii Roșei Montane în Patrimoniul Mondial. Reuniunea are loc la Manama, în Bahrain, unde se desfășoară cea de-a 42-a sesiune a Comitetului Patrimoniului Mondial UNESCO.

Acțiunea ministrului este fără precedent, neexistând o procedură pentru amânarea votului la Comitetul Patrimoniului Mondial. Rușinea e cu atât mai mare cu cât ICOMOS, organismul experților în patrimoniu, a recomandat deja includerea imediată a Roșiei Montane pe lista patrimoniului în pericol, insistând asupra faptului că situl este vulnerabil și necesită măsuri urgente de protecție.

În solicitarea amânării, Ivașcu a folosit ca pretext arbitrajul internațional dintre Statul Român și Gabriel Resources, adică sperietoarea celor 4,4 miliarde de dolari cerute drept despăgubire de compania minieră. Asemenea declarații sunt iresponsabile, manipulatoare și nu fac altceva decât să pericliteze poziția statului în arbitraj. În realitate, singurul mod în care acești bani vor fi vreodată plătiți este dacă oficialii români îi îndeasă, complice, în buzunarele firmei canadiene. Prin declarațiile și acțiunile sale, dl. Ivașcu a oferit părții adverse în litigiu, Gabriel Resources, argumente de natură să dea credibilitate și greutate afirmațiilor susținute de companie în fața Tribunalului. Un gest similar l-a făcut și Victor Ponta în 2013, declarând că dacă nu făceam absolut nimic, urma să plătesc nu știu câte miliarde despăgubiri firmei respective[1]. Afirmația prim-ministrului de la acea vreme este folosită, acum, de compania minieră în proces pentru a invoca promisiunile și asigurările date de către oficiali români că proiectul se va aproba.

Ponta, Barbu, Kelemen Hunor ne spuneau că vom salva patrimoniul dinamitându-l. Băsescu propunea să tratăm poluarea prin crearea unui iaz cu cianuri. Azi, Ivașcu ne ”apară” în arbitrajul internațional punând pe tavă încă un argument în plus părții adverse, sacrificând patrimoniul milenar pe care ar fi trebuit să-l protejeze,” a declarat Roxana Pencea, coordonator proiecte Mining Watch.

Motivația ministrului Ivașcu este demontată de expertul în drept, dl. dr. Marcos A. Orellana, profesor asociat al Universității de Drept George Washington din SUA: ”Nu numai că o includere a Roșiei Montane în lista UNESCO nu ar periclita poziția Statului Român în procesul de arbitraj, ci chiar ar întări apărarea Statului Român în proces, având în vedere că vorbim de o decizie luată de UNESCO, nu de reprezentanții României” [2].

Date fiind cele de mai sus, acțiunea lui George Ivașcu poate fi explicată doar prin dorința sa de a proteja imensa corupție din jurul proiectului Roșia Montană. De altfel, pe toată durata litigiului demarat de compania minieră în 2015, Guvernul României a refuzat orice solicitare a societății civile de a prezenta public argumentele invocate. Este știut deja din documentele declasificate de Tribunalul de la Washington, faptul că pledoaria Gabriel Resources se întemeiază pe denunțarea de acte și decizii luate de oficiali români.

În aceste condiții, anunțăm public că ne vom adresa Justiției pentru a cere daune direct și personal tuturor funcționarilor publici implicați în decizia de amânare a includerii Roșiei Montane în Lista Patrimoniului Mondial. Acțiunea în instanță, ce va fi depusă luni, la prima oră, va fi deschisă tuturor cetățenii români care se consideră afectați de decizia ministrului Culturii.

Note:

[1] Cererea de arbitraj Gabriel Resources 
[2] Declarația integrală a dr. Marcos A. Orellana, profesor asociat al Universității de Drept George Washington din SUA: “Tribunalul arbitral nu avea temei să considere o potențială includere a Roșiei Montane în Lista Patrimoniului Mondial drept măsură de reprimare luată de Statul Român la adresa proiectului investițional al companiei Gabriel Resources. Decizia va fi luată de organele în drept ale UNESCO și strict în temeiul Convenției Patrimoniului Mondial. Nu numai că o includere a Roșiei Montane în lista UNESCO nu ar periclita poziția Statului Român în procesul de arbitraj, ci chiar ar întări apărarea Statului Român în proces, având în vedere că vorbim de o decizie luată de UNESCO, nu de reprezentanții României”
[3] Lista oficialilor români care sunt legați direct de argumentele folosite de Gabriel Resources în cererea de arbitraj de la Washington:
– Victor Ponta este citat în cererea de arbitraj, cu declarațiile sale publice din 2013 în care spunea că vom plăti daune de miliarde dacă România nu avizează proiectul minier.

– OUG102/2013, invocată de asemenea în cererea de arbitraj, este semnată de Victor Ponta, alături de Liviu Dragnea, Daniel Chițoiu, Maria Grappini, Titus Corlățean.

– OUG 195/22.12.2005, invocată în cerere, este emisă sub semnătură lui Calin Popescu Tariceanu și a Sulfinei Barbu.

– Dan Șova, Rovana Plumb, Daniel Barbu, Victor Ponta – sunt inițiatorii proiectului de lege specială dedicată RMGC in 2013, invocate și ea în cererea de arbitraj. Se face totodată referire în cerere inclusiv la ”comisia fără cunoștințe tehnice” înființată cu acest prilej (Comisia Speciala condusă de Darius Vâlcov). Raportul Comisiei a fost transmis în 2013 inclusiv catre Parchet.

– Florin Iordache este artizanul asaltului din Marțea Negră, când Parlamentul a încercat forțarea modificării Legii Minelor. Legea primise cu o noapte înainte aviz favorabil în Comisia de Industrii condusă de Iulian Iancu.

– Declarații publice în aceeași notă ca cele ale domnului Ponta au făcut în nenumărate rânduri Traian Băsescu, Mihai Tudose și mulți altii. Alte nume sonore sunt legate de RMGC înca de la bun inceput, prin modul în care a fost acordată și transferată licența către RMGC: Radu Berceanu, Călin Popescu Tariceanu din nou. Decizii inconsistente, promisiuni fără acoperire și declarații care s-au schimbat la 180 de grade, au avut mulți dintre cei ajunși la putere. Dintre aceștia, Kelemen Hunor, care susținea includerea în UNESCO în 2010, dar în 2013 anunța încheierea unui protocol direct cu RMGC de 70 de milioane de dolari.

 

 

 

Citește mai mult

06/06/2018 7702 vizualizări

Roșia Montană/Romania, 6 Iunie 2018 - “în urmă cu o lună ICOMOS, forul profesional al UNESCO, a confirmat că Roșia Montană are toate atributele pentru a putea fi inclusă în...
Citește mai mult

12/10/2017 10076 vizualizări

12 octombrie 2017 – Ministerul Economiei a pus în dezbatere publică o nouă lege a minelor care reia prevederile legii toxice din 2013 [1]. Legea specială pentru Roșia Montană revine...
Citește mai mult