12/10/2017 6343 vizualizări

12 octombrie 2017 – Ministerul Economiei a pus în dezbatere publică o nouă lege a minelor care reia prevederile legii toxice din 2013 [1]. Legea specială pentru Roșia Montană revine și este extinsă întregii industrii miniere (de la carierele de piatră la cele de uraniu și cupru).

“Guvernul României și industria minieră nu renunță la legea expropierii naționale. S-a făcut un nou proiect de lege de care beneficiază în egală măsură Roșia Montană Gold Corporation, Deva Gold sau Samax România. Pe parcursul elaborării noii legi, organizațiile au fost exluse din grupul interministerial de lucru pentru a nu deranja afacerile dintre oficialii români și reprezentanții industriei,” a declarat Roxana Pencea Brădățan din partea Mining Watch România.

Mining Watch România și-a manifestat interesul de a participa în grupul de lucru ministerial încă din luna iulie 2016. Cu toate acestea, i-a fost refuzată participarea. “Este revoltător acum să vedem în expunerea de motive că ‘au participat toate ONG-urile interesate, Ministerul Economiei fiind deschis la toate propunerile constructive ale acestora’”, a adăgat Roxana Pencea Brădățan [2].

Campania Salvați Roșia Montană și rețeaua Mining Watch condamnă modul de elaborare al noului proiect de lege, care a exclus organizațiile de mediu sau pe cele ce lucrează în comunități direct afectate de minerit.

Dacă această nouă lege ar fi adoptată, avizarea exploatărilor precum cele de la Certej, Roșia Montană sau Rovina ar fi simplificată. Legea Minelor ar deveni un amplu compendiu de derogări pentru industria minieră de la legislația în vigoare.

Prevederile proiectului nu au legătură cu scopul declarat în expunerea de motive. Sub pretextul creșterii gradului de siguranță al cetățenilor, proiectul de lege operează de fapt schimbări ce pun grav în pericol dreptul constituțional la protejarea proprietății private. Astfel, proiectul prevede o categorie aparte de resursele minerale de importanţă strategică, a căror exploatare este considerată de interes național și declarată de utilitate publică. Nu se arată ce resurse fac parte din această categorie, iar criteriile foarte vagi listate pentru încadrarea ca resursă strategică permit practic ca orice resursă minerală sa fie considerată astfel. Pentru a cita din textul original, o resursă de interes național este resursa care “contribuie la punerea în aplicare a interesului național”.

“Această încadrare ar permite exproprierea tuturor proprietăților private de pe terenurile necesare realizării exploatărilor miniere (chiar și a lucrărilor adiacente acestor exploatări). Proiectul de lege propune și o procedură de expropriere mult simplificată și accelerată de care se pot servi titularii de licențe miniere pentru a dobândi dreptul de proprietate asupra terenurilor,” a declarat avocat Ștefania Simion.

Aprobarea proiectelor miniere a fost întotdeauna una lipsită de transparență: de la acordarea licențelor, la semnarea contractelor de asociere și mai recent la litigiul statului român cu Gabriel Resources. Sub pretextul fals al creșterii gradului de transparență și participare a cetățenilor la luarea deciziilor privind acordarea concesiunilor miniere, proiectul de lege conferă caracter confidențial tuturor datelor și informațiilor privind licențele miniere.

Mai mult, în motivarea proiectului de lege, ministerul invocă dreptul companiilor miniere la egalitate în fața legii și non-discriminare. În realitate, proiectul de lege conferă acestor companii un statut și privilegii absolut disproporționate, care nu au nimic de a face cu egalitatea în fața legii. De exemplu, companiile miniere ar fi exceptate de la obligația compensării cu terenuri a suprafețelor scoase definitiv din fondul forestier național.

Ridicolul dereglementării este într-atât de mare încât monitorizarea modului în care titularul licenței miniere respectă condițiile impuse prin autorizația de construire a minei este în sarcina… titularului licenței miniere.

Note:

[1] Proiecte în dezbatere publică
[2] Expunerea de motive

Citește mai mult

12/09/2017 2124 vizualizări

12 septembrie 2017 – Scrisoare deschisă către Prim-ministrul României, Mihai Tudose

Domnule Mihai Tudose,

În ultimele zile ați făcut mai multe declarații în presa centrală privind tehnologia de prelucrare a minereurilor pe bază de cianuri. Cea mai recentă dintre acestea – „și nu vom mai folosi nici cianuri, nici halde imense de steril” [1] vă poziționează, cel puțin la nivel declarativ, în contradictoriu cu luările dvs. de poziție precedente [2].

Totodată, verificările legate de votul dvs. privind amendamentul referitor la interzicerea cianurilor, din decembrie 2013, au scos la iveală faptul că ați dezinformat opinia publică. Potrivit înregistrărilor oficiale ale votului, v-ați opus interzicerii cianurii în 10 decembrie 2013 (zi cunoscută ca Marțea neagră) [3].

Clarificările cu care ați revenit, prin comunicat de presă [4], la o zi după expunerea acestui neadevăr, sunt de asemenea de natură să creeze confuzie în ceea ce privește opțiunile dvs. reale. Așa cum bine știți, asemenea zecilor de mii de cetățeni care au ieșit în stradă în toamna anului 2013, Legea Specială pentru Roșia Montană nu prevedea interzicerea cianurilor.

Date fiind cele de mai sus, considerăm că este necesar să:

  • Dați aviz favorabil celor două propuneri legislative existente în Parlamentul României (Pl-x nr. 429/2007 și Pl-x nr. 594/2013);
  • Să includeți, ca propunere a Cancelariei primului ministru, un articol în noua Lege a Minelor, aflată în lucru la Ministerul Economiei, privind interzicerea cianurii.
    În caz contrar, declarațiile dvs. vor rămâne simple declarații contradictorii și fără fundament.

În lipsa unor măsuri concrete pentru interzicerea cianurii, vom înțelege că ați folosit argumentul cianurilor doar pentru a tempera îngrijorarea în creștere a opiniei publice privind Roșia Montană. Iar acest lucru ar fi determinat de îndemnul liderului partidului dumneavoastră, de a calma spiritele și de a trata ‘cu precauție’ tema Roșiei Montane. În realitate, domnule Tudose, principiul precauției se referă la prevenirea riscurilor ecologice şi producerii daunelor, prin urmare la interzicerea unei tehnologii dovedită ca fiind periculoasă pentru natură și oameni.

În încheiere, vă reamintim că interzicerea cianurii în minerit este considerată o prioritate pentru 66% dintre români [5]. Acest procent crește până la 85% în zona Centru, zona din imediata vecinătate a zăcămintelor aurifere preconizate a fi exploatate. Datele sunt preluate dintr-un sondaj realizat de TNS CSOP în martie 2016.

Domnule Tudose, aveți șansa să demonstrați că declarațiile dvs. nu sunt ‘simple vorbe în vânt’, ci intenții serioase, susținute prin măsuri pragmatice.

Cu respect,

Eugen David, Alburnus Maior

Dan Mercea, Rețeaua Mining Watch România

Note

[1] http://stiri.tvr.ro/premierul-tudose-spune-ca-a-votat-cu-doua-maini-pentru-interzicerea-cianurilor–votul-electronic-din-parlament-arata-ca-a-votat-impotriva_821969_video.html#view

[2] http://www.digi24.ro/stiri/sci-tech/natura-si-mediu/mihai-tudose-ministrul-propus-la-economie-sustine-proiectul-rosia-montana-zacamantul-de-asta-il-avem-ca-sa-l-exploatam-335278

[3] http://stiri.de-clic.ro/votulCianura

[4]  https://www.agerpres.ro/comunicate/2017/09/07/comunicat-de-presa-guvern-17-34-43

[5] www.rosiamontana.org/sites/default/files/TNS_Rezultate_Sondaj_Interzicerea_cianurii.pdf

 

 

Citește mai mult

26/07/2017 337 vizualizări

23 iulie 2017 - Localnicii au sesizat încă de ieri că Arieșul s-a tulburat și și-a schimbat culoarea devenind albicios -albăstrui în aval de iazul de decantare Valea Șesii al...
Citește mai mult

14/06/2017 1828 vizualizări

SOFIA (Bulgaria), 12 iunie (SeeNews) - În orașul Trun din vestul Bulgariei votanții prezenți la referendumul local de duminică au respins cu o majoritate covârșitoare planurile de exploatare a aurului...
Citește mai mult

09/06/2017 582 vizualizări

Strategia minieră 2017-2035 ar trebui să respecte și să consolideze importanța acordată comunităților locale afectate și mediului înconjurător. În acest sens, considerăm că sunt aplicabile trei principii: cel al transparenței, al precauției și cel al obținerii consimțământului prealabil în cunoștință de cauză al locuitorilor zonelor bogate în resurse minerale. Neasumarea acestor principii ar însemna crearea unei viziuni și a unei noi strategii miniere care să nu reflecte aspirațiile cetățenilor români.

Fiecăruia dintre aceste principii îi revin propuneri concrete care pot fi subsumate obiectivelor strategice ale documentului realizat de Ministerul Economiei. Prin strategia elaborată, Direcția de Resurse Minerale a ministerului ar trebui să răspundă următoarelor exigențe.

În spiritul transparenței:

1. Includerea în strategia minieră 2017-2035 a prevederilor Directivei 2013/34/UE1 (cunoscută și ca setul de Reguli de transparență pentru petrol, minerit și exploatare forestieră)

2. Transparentizarea activității de acordare a licențelor miniere și inspectare prin crearea unui Registru Unic Național de Monitarizare și Control

3. Garanția financiară pentru proiecte miniere trebuie să fie publicată de autorități împreună cu modul de calcul care determină suma

În spiritul principiului precauției așa cum e definit de Articolul 191 al Tratatului privind funcționarea Uniunii Europene:

1. Includerea în strategia minieră a Rezoluției Parlamentului European de interzicere a cianurii în minerit

2. Instituirea unor no-go zones pentru protejarea mediului înconjurător și corelarea cu directivele aferente

3. Instituirea unor no-go zones pentru protejarea peisajelor culturale

4. Interzicerea depozitării deșeurilor miniere de-a lungul cursurilor de apă și/ sau a rezervoarelor de apă pentru comunități.

5. Instituirea unei distanțe legale față de localități unde pot fi amplasate exploatări miniere pe bază de substanțe toxice.

6. Introducerea unor termene minime de timp în care operatorul minier să fie resonsabil de aplicarea procedurilor de închidere și post-închidere în cazul instalațiilor de gestionare a deșeurilor din categoria A

7. Stabilirea de măsuri pentru prevenirea, reducerea și tratarea drenajului acid minier.
În spiritul principiului obținerii consimțământului prealabil în cunoștință de cauză (FPIC):

1. Obținerea consimțământului prealabil și informat al comunităților locale

2. Modificarea planurilor de urbanism în etapa obținerii autorizației de construire

În acord cu Pachetul de măsuri privind Economia Circulară al Uniunii Europene:

3. Corelarea Directivei 2006/21/CE cu Pachetul de măsuri privind Economia Circulară al Uniunii Europene

4. Includerea unei ținte anuale de tratare a deșeurilor miniere

Detalierea observațiilor și propunerilor Mining Watch România poate fi consultată aici.

Citește mai mult

07/04/2017 9478 vizualizări

Pe 3 aprilie 2017,  a avut loc o nouă deversare de steril de la iazul de decantare Valea Șesii de la mina de cupru Roșia Poieni. Peste 6000 de mc...
Citește mai mult

04/04/2017 15260 vizualizări

În data de 3 aprilie 2017, peste 6000 de metri cubi de steril încărcat cu metale grele s-au deversat în râul Arieș. Accidentul a fost produs în urma cedării unei...
Citește mai mult

03/04/2017 23175 vizualizări

[ALERTĂ] Accident ecologic în desfășurare: deversare de steril din iazul de decantare de la Roșia Poieni. Sterilul toxic continuă să se scurgă în râul Aries, de azi, de la ora...
Citește mai mult