Cum poate o companie privată să dea în judecată Statul?

01/10/2015 1961 vizualizări

El Salvador Speaker’s Tour | Invitat: Bernardo Belloso

1 octombrie 2015, Cluj Napoca, București – Statul El Salvador așteaptă hotărârea iminentă a curții de arbitraj a Băncii Mondiale ce va anunța dacă Oceana Gold, companie de minerit canadiană, va primi de la bugetul de stat cele 300 de miloane de dolari cerute drept compensații. Bernardo Belloso, una din figurile reprezentative ale luptei împotriva mineritului din țara sa, va ține o serie de prezentări în România între 9 – 16 octombrie 2015. Invitatul din El Salvador va vizita România pentru a povesti despre modul în care companiile miniere amenință statele democratice prin mecanisme de tip ISDS și cum acestea încearcă influențarea deciziilor privind avizarea proiectelor de minerit.

Oceana Gold cere prin arbitrajul internațional cu El Salvador o sumă echivalentă cu 5% din produsul intern brut. Compania se consideră prejudiciată deoarece nu a obținut autorizațiile necesare dezvoltării unei mine de aur, în ciuda faptului că autoritățile consideră că nu au fost îndeplinite cerințele de reglementare. Inițial, compania Pacific Rim a deschis arbitrajul în 2009, după ce trei președinți ai statului au impus, succesiv, un moratoriu privind aprobarea de noi proiecte miniere, pentru protejarea resurselor de apă. Oceana Gold a achiziționat Pacific Rim Mining în 2013, salvând firma de la faliment și a continuat, cu încăpațânare, cazul la Centrul Internațional pentru Soluționarea Disputelor privind Investițiile (ICSID Washington).

În mod similar, Gabriel Resources a depus plângere împotriva României la curtea de arbitraj de la Washington pe 21 iulie anul acesta. Compania minieră ar putea cere compensații de până la patru miliarde de dolari, conform unei declarații din 2013 a lui Jonathan Henry, CEO al corporației. În ciuda faptului că Gabriel Resources nu a reușit să îndeplinească condițiile legale pentru avansarea proiectului, managementul acesteia amenință statul român cerând compensații integrale pentru incapacitatea sa de a dezvolta mina cu cianuri de la Roșia Montană.

În general, cazurile de arbitraj comercial internațional sunt judecate cu ușile închise de către trei arbitri. Acest tip de diferende pot dura câțiva ani până la soluționare și deciziile sunt finale, fără a exista posibilitatea de a face apel. Tratatele internaționale activate de Gabriel Resources sunt Tratatul Bilateral de Investiții România-Canada și Tratatul Bilateral de Investiții România-Marea Britanie (Jersey Island este reprezentată în relațiile internaționale de Regatul Unit). Țara noastră a fost implicată în 11 dispute comerciale de acest gen, dintre care 5 erau încă pe rol la finalul lui 2014. Cel mai cunoscut caz rămâne arbitrajul Ioan Micula, Viorel Micula și alții vs. România, când statul român a pierdut peste 80 de milioane de dolari.

Companiile utilizează mecanismul cunoscut sub numele de „soluționarea litigiilor între investitori și stat” (ISDS) pentru a cere despăgubiri. În ciuda faptului că prin tratatele de investiții încheiate după 1990 de către statul român, bugetul național este continuu expus revendicărilor comerciale, România se pregătește să intre într-un nou acord economic – Parteneriatul Transatlantic pentru Comerț și Investiții (TTIP).

În timp ce guvernul român continuă să includă aceste clauze de soluționare a litigiilor dintre investitori și stat (ISDS) în acordurile comerciale negociate, guvernele din alte părți ale lumii au o abordare total diferită. El Salvador și-a reformat legislația națională privind investițiile pentru a limita accesul companiilor străine la curțile de arbitraj internațional. Brazilia nu a semnat niciodată astfel de tratate și are în continuare investiții străine semnificative. În 2011, Australia a anunțat că nu va mai semna acorduri care să permită accesul la ICSID. Bolivia, Ecuador și Venezuela s-au retras din convenția privind curtea de arbitraj de la Washington și prin urmare companiile nu se mai pot adresa acestui organism.

Dacă doriți programarea unui interviu cu Bernardo Belloso:

  • Persoană de contact: Roxana Pencea, Mining Watch România, roxana@rosiamontana.ro, mobil: 0723-024300; dl. Belloso va fi însoțit de un interpret/ă de limba spaniolă pentru buna desfășurare a interviurilor.

Programul evenimentelor
Cluj Napoca

■ 9 octombrie, Conferință de presă, La Cizmărie, orele 11.00

■ 9 octombrie, Dezbatere și discuții, Sala Mărgineanu, Facultatea de Studii Europene, str. Avram Iancu, nr.19, orele 18.00

■ 10 octombrie, Conferință și dezbatere publică, Casa Tranzit, Strada George Barițiu nr. 16, orele 17.00

București

■ 14 octombrie, Conferință de presă, Frontline Club, str. Știrbei Vodă, nr. 104-106, orele 11.00

■ 14 octombrie, Dezbatere și discuții, Frontline Club, str. Știrbei Vodă, nr. 104-106, orele 18.30


Note pentru editori

Bernardo Belloso este Președinte al Consiliului Director al Asociației pentru Dezvoltare El Salvador (CRIPDES).

CRIPDES a fost creată în 1984 din peste 300 de comunități rurale ce provin din cele cinci provincii din El Salvador. Liderii naționali și regionali sunt aleși în mod democratic din rândul membrilor comunității.

Bernardo Belloso va ține o serie de prezentări și conferințe în România ca parte a programului Stop Mad Mining, 2015 – Anul European pentru Dezvoltare.

Trei președinți din El Salvador au menținut, succesiv, un moratoriu privind mineritul, ca răspuns la ampla opoziție la nivel național. De la membri ai comunităților locale la înalți prelați ai Bisericii Catolice, locuitorii din El Salvador sunt îngrijorați de impactul negativ pe care mineritul aurifer l-ar putea avea asupra comunităților agricole locale și a surselor de apă, deja foarte poluate. Patru membri ai comunităților locale care s-au opus minei au fost uciși între 2009 și 2011, pentru poziția lor fermă.

Numărul de cazuri de arbitraj între investitori și state a explodat în ultimii ani. Începând cu 2013, 169 de cazuri au fost audiate la ICSID, comparativ cu cele trei cazuri din anul 2000. Aproximativ 35% dintre acestea sunt generate de industria petrolieră, a gazelor naturale și cea minieră, iar 50% sunt împotriva guvernelor din America Latină.

Pentru mai multe informații:

“Debunking Eight Falsehoods by Pacific Rim Mining/OceanaGold in El Salvador” (disponibil în Engleză și Spaniolă)

“Mining For Profits in International Tribunals: Lessons for the Trans-Pacific Partnership” (disponibil în Engleză șiSpaniolă)

“After Decades of Struggle, Salvadoran Communities Declare Territory Free of Mining” (disponibil în Engleză)

“Water at the Heart of El Salvador’s Struggle Against Neoliberalism” (disponibil în Engleză și Spaniolă)