20/09/2014 2874 views

Short-guide to mobilize MEPs The role of this guide With upcoming hearings of candidates proposed as Commissioners, we are keen to know that the EU addresses the hard facts posed...
Read More

12/09/2014 3632 views

The video action. 12th of September 2014, Alba Iulia - “Victor Ponta, the cyanide candidate” is written on a banner displayed by anti-mining activists in Alba-Iulia, as a “welcoming” message for...
Read More

09/09/2014 3491 views

September 9th, 2014 - On the 30th of August 2014, Alexandru Popescu started a 3000km journey on foot, in order to give Europe a message on behalf of tens of...
Read More

04/09/2014 2190 views

Alexandru Popescu's progress on his journey to Brussels. August 31st 2014 - Alexandru Popescu, who has been on hunger strike under the blue sky during last winter, has set off...
Read More

28/08/2014 2445 views

Uniunea Europeană pregătește o directivă europeană ce ar permite, la propriu, vânzarea naturii. Fiecare arbore, arbuște sau fir al ierbii ar putea fi în curând evaluat și vândut asemenea unei mărfuri pe piața liberă.

Companiile cu proiecte industriale de mari dimensiuni, ce ar afecta în mod ireversibil natura, sunt promotorii, în parteneriat cu Comisia Europeană, a  unui proiect de lege ce se află deja în etapa de definire și concepție. Denumită oficial  “compensarea biodiverității ” (biodersity offsetting), această viitoare lege are o miză uriașă pentru industriile poluatoare, cea minieră nefăcând excepție.

Ce este de fapt compensare abiodiversității?  Această semnifică promisiunea unei companii de a înlocui natura distrusă de un proiect industrial și ‘strămutarea’ sau înlocuirea ei într-o altă zonă. Dar acest concept acordă puțină atenție ecosistemelor unice, importanței vieții sălbatice sau surselor de apă curată. În țările în curs de dezvoltare, compensarea biodiverității a deschis deja ușa companiilor pentru distrugerea pădurilor tropicale și acapararea terenurilor comunităților locale. Acum, UE dorește să aducă compensarea biodiverității  în Europa.
comensarea biodiversității Compensarea biodiversității oferă o licență pentru a distruge natura Experiența globală arată că această practică de compensare creează de fapt o presiune suplimentară asupra biodiversității. Acest lucru se datorează faptului că acordă certificate verzi unor companii care în caz contrar nu și-ar putea dezvolta proiectele în zonele respective. De exemplu, compensarea biodiversității ar facilita acordarea de avize pentru defrișări ale pădurilor seculare, ale pajiștilor de mare valoare, poate chiar a unor rezervații naturale în schimbul promisiunii unei companii miniere de a reîmpăduri o altă zonă, posibil în cu totul altă regiune a țării.

Transformarea naturii într-o marfă În plus, compensarea biodiversității transmite un mesaj periculos potrivit căruia natura este de înlocuit. În realitate, biodiversitatea și ecosistemele sale complexe sunt unice. Ar fi o pierdere dureroasă pentru lumea în care trăim să reducem natura la un sistem de credite așa cum propun mai multe sisteme de compensare.

Comunitățile își pierd accesul la natură Oamenii prețuiesc natura nu doar pentru ceea ce este, ci mai ales pentru locul unde se află. Cadrul natural al comunităților umane asigură bunăstare și sănătate, pierderea acestuia producând pierderi iremediabile, imposibil de anticipat. Rolul social pe care natura îl joacă în viața oamenilor și comunităților nu poate fi compensat, oricare ar fi valorea despăgubirii.

UE și statele membre discută deja de ani de zile de pericolul pierderii biodiversității. Puținele demersuri realizate sunt oricum ineficiente dacă e să luăm doar cazul siturilor Natura 2000, sanctuare pentru biodiversitate în care sunt permise activități economice. În următorii ani, România va trebuie să evalueze, în termenii propuși de Uniunea Europeană, dacă va permite sau nu exploatarea cu cianuri în cazul proiectelor Certej și Băița Crăciunești ce se suprapun peste situri Natura 2000. În acest context, orice sistem de comensare va agrava pierderea biodiversității, iar orice decizie de conservare va avea la bază rațiuni economice.

Natura este un bun comun, ce aparține în egală măsură tuturor cetățenilor. Astfel, economiile trebuie să fie structurate în interesul cetățenilor și nu în cel al marilor afaceri.

Mining Watch România vă invită să vă alăturați cetățenilor din Europa care militează pentru a opri această practică de a pune un preț pe natură și de a transforma circuitele sale complexe în simple mărfuri ce pot fi cumpărate și vândute. Semnați acum petiția pentru a opri compensarea biodiversității  înainte ca natura să devină doar o altă poveste pe care o spunem celor mici când merg la somn!

Pentru mai multe informații vizitați: naturenotforsale.org

Foto credit: naturenotforsale.org

Urmăriți acest scurt film care explică ‘beneficiile’ compensării biodiversității:

Read More

21/08/2014 4253 views

The Rosia Montana Activist Social Forum took place during FânFest, the hay festival of Roșia Montană, the biggest multi-art activist festival in Romania. 2014 marks the 3rd edition of the...
Read More

07/08/2014 2888 views

7 august 2014 – Unul dintre cele mai grave accidente miniere s-a produs în Canada la mina de exploatare a cuprului și aurului Mount Polley prin ruperea barajului iazului de decantare. Peste 10 de milioane de metri cubi de apă și 4.5 milioane de steril toxic s-au scurs în râurile și lacurile regiunii British Columbia pe 4 august. Conform publicației Vancouver Observer, sterilul ar putea, de asemenea, cianură (cianura de sodiu este folosită pentru extragerea aurului), acid sulfuric (folosit pentru a extrage cupru), precum și mercur. Barajul minei Mount Polley este construit din arocamente; același tip de baraj este preconizat și la Roșia Montană sau Certej.

Analiza superficială a condițiilor de mediu sau a stabilității amplasamentelor iazurilor de decantare de către companiile miniere și atitudinea complice a autorităților de mediu crează, în cele mai multe cazuri, premisele producerii unor astfel de catastrofe. Proiectantul iazului de decantare al minei Mount Polley este firma de consultață Knight Piésold, aceeași care a realizat studiile ce au condus la decizia de a nu impermeabiliza decantorul de pe Valea Cornei situat la doar 2 km în amonte de Abrud. Cercetările realizate de Knight Piésold pentru amplasarea iazului de decantare și studiile metereologice în zonă indică faptul că supraînălțarea pereților, precum și straturile sedimentare cretacee sunt foarte impermeabile. Acest lucru exclude nevoia amplasării unei membrane pe fundul iazului.

Dezastrul ecologic din Canada este departe de a fi un caz singular, fiind doar cel mai recent dintr-o listă foarte lungă de accidente miniere cauzate de breșe în pereții sau barajele iazurilor de decantare. Două dintre acestea s-au produs în România, la Certej (1971), unde au murit 89 de oameni și Baia Mare (2000). Sterilul de la mina canadiană, suficient pentru a umple 4.000 de bazine olimpice de înot, amenință în continuare orașele Quesnel și Likely, ducând la interzicerea consumului de apă și declararea stării de urgență în districtul regional Cariboo.

Autoritățile analizează în prezent cauzele cedării barajului, un purtător de cuvânt al Ministerului Mediului canadian declarând că au fost date, doar în luna mai, cinci avertismente operatorului minier pentru depășirea nivelului permis al apelor uzate în iazul de decantare[1]. Mai mult, liderul populației indigene (First Nations),Bev Sellers, a declarat că semnalele lor privind siguranța iazului au fost continuu ignorate.

“Acesta este adevărul gol-goluț despre mineritul modern. Generează catastrofe ce nu pot fi sub nici o formă justificabile sau scuzabile. În faza de proiect, minele sunt prezentate ca fiind infailibile. Promotorii proiectelor de minerit prezintă cu emfază că folosec cele mai noi tehnologii, ce aparent nu dau greş. Este și cazul RMGC care susține că <>. Odată acidentele însă produse, companiile dau faliment și rămâne în sarcina statului să remedieze prejudiciul produs. Același scenariu s-a întâmplat și la Baia Mare în 2000”, a declarat Tudor Brădățan, reprezentant al rețelei Mining Watch România.

“Am urmărit declarațiile liderului populațiilor indigene și preocuparea oamenilor din orașul Likely care încearcă să înțeleagă ce li s-a întamplat. Producerea unor astfel de catastrofe sunt întotdeauna dureroase, iar consecințele cele mai greu de suportat revin comunităților locale. În aceste clipe suntem alături de locuitorii regiunii British Columbia”, a declarat Eugen David, președintele Alburnus Maior.

Imagini video cu dezastrul de la mina Mount Polley:

Informații detaliate despre producerea accidentului

[1] De 5 ori mai multă apă decât era estimat inițial să conțină iazul de decantare

Read More

23/07/2014 5352 views

These are the future "black holes" of Hunedoara County. The shaded areas on the map represent the concession, exploration or exploitation permits of European Goldfields Deva SRL and Deva Gold...
Read More