Greenpeace si Friends of the Earth Ungaria cer aplicarea conventiei Espoo la Rovina

17/06/2015 1779 vizualizări

Societatea Nationala de Conservare – Prietenii Pamantului Ungaria si Greenpeace Ungaria cer Ministerului Mediului maghiar sa initieze aceasta procedura de evaluare conform conventiei Espoo, adoptata in 1991 si transpusa in legislatia nationala in 2001. Aceleasi organizatii au cerut cu succes in 2002 declansarea procedurilor pentru evaluarea impactului minei propuse la Rosia Montana.

Textul complet al scrisorii:

08.06.2015 Budapesta

Societatea Națională de Conservare – Prietenii Pământului Ungaria

Greenpeace Ungaria

Subiect: Inițierea procedurii internaționale de Evaluare a Impactului de Mediu privind efectele transfrontaliere ale proiectului minier aurifer propus la Rovina

Domnule Ministru,

Prin prezenta, subsemnatele organizații de mediu vă solicită inițierea procedurii de Evaluare a Impactului asupra Mediului în context transfrontalier, conform convenției Espoo privind proiectul minier aurifer propus la Rovina, România.

Conform informațiilor noastre, o companie canadiană a primit o nouă licență de exploatare în România. Este vorba de Samax România, subsidiara Carpathian Gold, care a primit licență de exploatare a aurului și cuprului, timp de 20 de ani în zona Rovina, la 20 de km de Roșia Montană. Noul proiect minier propune două cariere cu diametrul de 500-600 metri și cu adâncimi de 300-400 metri fiecare, depășind astfel chiar și dimnesiunile minei propuse la Roșia Montană.

Regiunea este deja puternic poluată, fiind inclusă ca hot spot pe lista „Baia Mare Task Force”, un program realizat de ONU pentru mediu împreună cu Uniunea Europeană, în urma catastrofei cu cianuri de la Baia Mare. Noul proiect minier sporește considerabil riscurile în regiune.

Deși reprezentanții Carpathian Gold declară că nu vor folosi cianuri în exploatare ci vor aplica tehnologia flotației, în urma consultărilor avute cu ONG-uri din România, considerăm că există riscul ca cianura să fie folosită în anumite etape ale procesului de extracție. Această suspiciune este susținută și de faptul că, în urmă cu șapte ani, firma canadiană a executat cercetări și foraje în Ungaria, în zona Füzérradvány Rudabánya, unde inițiase deschiderea unei mine de aur, însă imediat după ce Ungaria a interzis prin lege folosirea cianurii în minerit, aceștia și-au abandonat proiectul.

Mai mult, nu este exclus ca, în timpul desfășurării activității miniere, râurile din zonă să fie poluate cu metale grele, așa cum s-a întâmplat la Baia Borșa, când ruperea digului a avut consecințe catastrofale asupra mediului.

Considerăm că investiția planificată la Rovina corespunde cu cel puțin trei categorii listate în Anexa I a Convenției de la Espoo:

  • 10. Depozite de deșeuri pentru instalații de incinerare sau tratamente chimice, și depozite de deșeuri toxice și periculoase;
  • 11. Baraje și rezervoare mari;
  • 14. Mine mari, exploatarea si prelucrare a minereurilor metalifere sau a carbunelui;

 

În baza motivelor expuse mai sus solicităm inițierea procedurii de Evaluare a Impactului asupra Mediului în context transfrontalier conform convenției Espoo privind proiectul minier aurifer propus la Rovina, România.