Guvernul Ponta salvează de la faliment Carpathian Gold prin acordarea licenței miniere de la Rovina

02/06/2015 2775 vizualizări

2 iunie 2015 – Anunțul Carpathian Gold potrivit căruia a primit licența de exploatare a cuprului și aurului din zăcământul Rovina a dus la o explozie la bursă a acțiunilor companiei, marcând o creștere de 200% în decurs de două zile. Informarea de presă distribuită către mass-media a fost lansată într-un moment cheie, Carpathian Gold aflându-se practic în stare de faliment din cauza dificultăților întâmpinate în avansarea unui alt proiect în Brazilia.

În ultimii ani, Carpathian Gold a împrumutat 207.7 milioane de dolari americani de la banca australiană Macquarie pentru a construi proiectul minier din Brazilia. Cu toate acestea, compania deținută în această țară – MRDM Ltda [1], a fost nevoită să închidă lucrările din cauza inundațiilor din 2013 în urma cărora guvernul brazilian le-a retras autorizația de funcționare. În prezent activitatea minieră din Brazilia este în continuare suspendată. Acest lucru a dus la pierderi masive de capital, aducând firma în pragul falimentului. Situația este atât de gravă încât directorii Carpathian și-au dat demisia la începutul lui 2014, iar banca australiană Macquarie le-a desemnat un ofițer șef de restructurare.

Conform declarațiilor făcute în anul 2013, compania plănuia să folosească cash-flow-ul de la mina din Brazilia pentru a porni proiectul din România. Cu toate acestea, fără a avea stabilitatea financiară necesară, Carpathian Gold, a primit în dar de la ANRM licența pentru proiectul din România. Toate demersurile au avansat în condiții total netransparente, dar sub supervizarea atentă a Guvernului României.

Carpathian Gold este o companie junior, fără experiență

Carpathian Gold deține în concesiune doar 2 perimetre, unul în Brazilia și unul în România. Faptul că firma este una ne-experimentată o denotă chiar afirmațiile fostului director general, Dino Titaro, într-un interviu acordat pentru BTV în 2013. Acesta afirma că: “Spunem adesea că proiectul RDM din Brazilia este startul companiei și proiectul monstru din România este ‘the company maker’ (cel care face compania)”.

În timp ce presa a promovat imediat vestea bună primită de Carpathian Gold, ANRM refuză să răspundă solicitărilor la informare. Condițiile pentru vânzarea zăcămintului de la Rovina sunt în continuare tratat ca “secret de serviciu”. Astfel, nici ANRM și nicio altă instituție a statului nu a considerat necesară informarea publicului cu privire la concesionarea pentru exploatare pe 20 de ani a unui perimetru minier de 93,5 kilometri pătrați – adică de aproape 3 ori suprafața orașului Deva. Rovina devine astfel primul proiect minier deținut 100% de o companie străină, fără participarea statului român. Conform înțelegilor, Carpathian trebuie să plătească statului român doar 4% redevență [2].

“Coincidență sau nu, singurul mod prin care falimentara Carpathian putea fi salvată a fost asigurat, cu discreție, de guvernul Ponta prin poate cea mai netransparentă instituție din România: ANRM. Desigur că vor apărea numeroase speculații privind beneficiarii reali ai creșterii bruște a valorii acțiunilor. Indiferent însă dacă funcționari sau politicieni români au avut de câștigat în urma acordării licenței la Rovina, aceasta reprezintă o gură de aer pentru operatorul minier care se sufoca în datorii în Brazilia”, a comentat Roxana Pencea din partea rețelei Mining Watch România.


[1] Mineração Riacho dos Machados Ltda
[2] Carpathian NI 43-101 Raport Tehnic Preliminar, versiunea finala 30.08.2012, pag. 37