English
Procedura acordului de mediu - EIA
În august 2010, European Goldfields publica pe pagina web a Bursei din Toronto un anunţ privind depunerea documentaţiei la autorităţile competente în vederea obţinerii acordului de mediu. Aceasta nouă procedură viza evaluarea impactului de mediu a întregului proiect minier propus la Certej. Mina, încadrată ca având impact semnificativ, s-a aflat în competenţa de reglementare a Agenţiei Regionale pentru Protecţia Mediului Timişoara până în momentul reorganizării instituţiei, în octombrie 2012. România, în calitatea sa de stat de orgine şi semnatară a Convenţiei Espoo a derulat procedura de consultare în context transfrontalier prin Ministerul Mediului şi Pădurilor(MMP).
Aşa cum se arată pe pagina web a instituţiei, MMP a notificat Ungaria şi Serbia ca state posibil afectate de avansarea proiectului şi le-a transmis documentaţia în septembrie 2009. Ungaria şi Serbia au înaintat către ministerul român comentarii şi recomandări la documentaţia primită în martie 2010. În perioada august 2010 – februarie 2011 DEVA GOLD a înaintat către MMP documentaţia privind evaluarea impactului asupra mediului şi completările ulterioare ale acesteia (denumită în continuare documentaţia EIA), iar ministerul a transmis-o în Ungaria şi Serbia pentru a fi disponibilă publicului şi autorităţilor naţionale. În conformitate cu prevederile art. 3 punct 8 din Convenţia Espoo, Serbia a solicitat participarea României la o şedinţă de dezbatere publică pe teritoriul naţional, iar Ungaria a transmis că doreşte organizarea a două şedinţe de dezbatere publică şi ulterior acestora, participarea la o rundă de consultări între autorităţi. Astfel au urmat două zile de dezbateri publice:
– în 16 septembrie 2011 în localitatea Novi Knezevac, Serbia;
– în zilele de 27 şi 28 septembrie 2011 la Budapesta, respectiv Szeged, Ungaria;
Răspunsul final al României către Serbia a fost transmis în noiembrie 2011. Reuniunea de consultări cu autorităţile maghiare a avut loc la Timişoara, în 8 decembrie 2011. Ungaria a transmis în februarie 2012 opinia finală referitoare la proiectul minier Certej.
Pe 5 iulie 2012 Agenţia Regională pentru Protecţia Mediului Timişoara a emis acordul de mediu numărul 8 pentru exploatarea minereurilor auro-argentifere din perimetrul Certej . Deşi informaţia este de interes public, publicarea ei pe pagina web a instituţiei a fost amânată în mod nejustificat. Astfel, organizaţiile care monitorizează procesul de avizare a proiectelor miniere în România au aflat de acest aviz abia la începutul lunii septembrie. Acestea au semnalat faptul că emiterea acordului de mediu pentru proiectul de la Certej creează un precedent extrem de periculos pentru România, argumentând că, prin detaliile sale – impactul devastator asupra mediului, vicii de legalitate, reţeaua de acţionari, respectiv companiile deţinătoare, proiectul de exploatare de la Certej se aseamănă celui propus la Roşia Montană, atrăgând de-a lungul timpului critici serioase din partea organizaţiilor de protecţia mediului din România.
‘Ceea ce guvernele anterioare doar au discutat, Guvernul Ponta a realizat în doar două luni de la numire. Deşi atât premierul Victor Ponta, cât şi ministrul Mediului şi Pădurilor Rovana Plumb susţineau cu tărie la începutul mandatului că proiectul minier de la Roşia Montană nu poate merge înainte fără garanţii de mediu, renegocierea participaţiei statului sau desecretizarea contractului, mimând astfel interes şi responsabilitate faţă de implicaţiile serioase pe care asemenea proiecte de exploatare le ridică la adresa mediului şi comunităţilor afectate, Guvernul nu a solicitat nicio garanţie de mediu pentru aprobarea proiectului de la Certej. Participaţia statului român, similară celei de la Roşia Montană, este acceptată în forma actuală, iar contractul ce stă la baza acestui proiect este tot unul secret’
Reacţia autorităţilor de mediu centrale şi a societăţii civile privind eliberarea acordului de mediu la Certej
În ciuda faptului că ANRM Timişoara este o instituţie subordonată Ministerului Mediului si Schimbarilor Climatice (MMSC), ministrul mediului, Rovana Plumb a susţinut că a aflat despre acordarea acordului de mediu abia la începutul lunii septembrie. Într-un articol publicat în Gândul se remarca şi faptul că ‘una dintre actualele consiliere ale ministrului Plumb, Georgeta Barabaş, a fost anterior director al Agenţiei pentru Protecţia Mediului Deva, în acelaşi judeţ unde se află proiectul minier Certej’.
Cu toate acestea, prima declaraţie a ministrului Rovana Plumb pe acest subiect a fost după preluarea de către presa naţională a ştirii transmise de organizaţiile de mediu privind emiterea avizului de mediu. Revista Kamikaze prezintă relatări despre acest subiect: ‘Ministerul îşi face cruce. Ministrul Rovana Plumb a fost luată prin surprindere de ştire, pe care spune că a aflat-o din presă. A anunţat, prompt, că a cerut demiterea directoarei Lambrino pentru că nu a informat ministerul şi că a trimis un control să verifice legalitatea acordului propriu-zis’.
La scurt timp, declaraţiile în mass-media ale ministrului au crescut ca număr, culminând cu luarea de cuvânt de la finalul întâlnirii programate cu Janez Potcnik, comisarul european pentru mediu. La acel moment, Rovana Plumb declara că acordul de mediu dat exploatării de aur de la Certej este ‘ilegal şi nu respectă normele europene’. Cu doar câteva zile înainte, premierul Victor Ponta îi solicitase doamnei ministru să ia măsuri pentru respectarea reglementărilor de mediu, susţinând că problemele sunt generate de fosta guvernare PDL, care „pentru şpagă dă orice”.
Ministrul mediului a anunţat că a cerut Comisiei de Disciplină să facă cercetarea administrativă în ceea ce-i priveşte pe toţi cei care, din partea Ministerului Mediului sau a Agenţiei Regionale de Mediu, au făcut parte din echipa care a condus la eliberarea acordului de mediu. Cu toate acestea, ministerul nu a prezentat vreodată informaţii privind rezultatele anchetei sau măsurile identificate ca fiind necesare de către respectiva comisie.
În aceeaşi perioadă, ANPM a depus la Curtea de Apel, o solicitare de anulare a acordului de mediu eliberat de către Agenţia Regională de Mediu Timişoara pentru mina Certej. Rovana Plumb comunica presei că a înştiinţat autorităţile locale că în eliberarea acordului de mediu s-au încălcat două directive – Directiva Păsări şi Directiva Habitate şi alte regulamente europene.
‘S-au încălcat două directive europene, directiva habitat şi directiva păsări, ca urmare a faptului că nu a fost emisă evaluarea adecvată în cadrul procedurii privind strategia biodiversităţii. În al treilea rând, obligaţiile de mediu dinaintea privatizării nu au fost transferate în cadrul acordului de mediu aşa cum prevede legea. În al patrulea rând, conform legislaţiei în vigoare, la data depunerii de către companie a solicitării emiterii acordului de mediu, Agenţia Regională pentru Protecţia Mediului Timişoara nu era îndreptăţită conform legii să înainteze această procedură. Competenţa îi aparţine Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului’.
Eliberarea acordului de mediu pentru proiectul Certej s-a realizat în condiţiile în care amprenta proiectului minier se suprapune pe 108,7 hectare din suprafaţa sitului Natura 2000 ROSPA 0132 Munţii Metaliferi, pe valea Măcrişului. Această suprafaţă reprezintă aproximativ 0,4% din suprafaţa sitului. Situl are o suprafaţă de 26 671 hectare. Situl Natura 2000 ROSPA 0132 Munţii Metaliferi a fost desemnat în 2011. Cel mai apropiat sit Natura 2000 este ROSCI0029 Cheile Glodului, Cibului şi Măzii aflat la aproximativ 7,8 km est de proiect. În concluziile raportului ‘Evaluarea impactului cumulat pentru proiectele Roşia Montană şi Certej şi consecinţele producerii unui accident simultan cu posibile efecte transfrontaliere pun în evidenţă faptul că valorile maxime ale concentraţiilor de poluanţi în aer, cianură din apă sunt: ‘(1) Mult sub nivelul de concentraţie şi/sau durata de expunere care ar putea să afecteze populaţia, păsările şi alte specii de animale terestre şi (2) Sigure pentru flora acvatică care are capacitatea de a face faţă unor expuneri la concentraţii şi durate de timp mult mai mari decât nivelele de cianură prognozate pentru apa din râu, chiar şi în situaţia în care deversarea are loc în condiţii de debit scăzut’.
Printre neajunsurile fundamentării acordului erau menţionate lipsa studiilor şi a evaluărilor impactului asupra biodiversităţii, conform Directivei Habitate şi Directivei Păsări sau lipsa oricăror evaluări privind potenţialul arheologic al zonei şi starea de sănătate a populaţiei privind substanţele periculoase. Totodată, era contestată şi analiza sumară a impactului producerii unui accident asupra biodiversităţii limitat la capacitatea fiecărei specii de a rezista şi regenera. În acelaşi comunicat, CIDRM a anunţat că va acţiona autoritatea emitentă în instanţă pentru anularea actului.
Motivele principale pentru care CIDRM considera că acordul de mediu a fost emis ilegal
– Secţiuni ale Raportului la studiul de impact asupra mediului “Exploatarea minereurilor auro-argentifere din perimetrul Certej” (Raportul EIM) au fost întocmite de persoane neacreditate să realizeze evaluări ale impactului asupra mediului în condiţiile legislaţiei naţionale;
– Iazul de sterile CIL propus nu ar fi impermeabilizat şi prin urmare nu este conform cerinţelor Directivei 80/68/EEC privind protecţia apelor subterane împotriva poluării cu anumite substanţe periculoase;
– Raportul EIM nu descrie factorii de mediu posibil a fi afectaţi de implementarea proiectului în conformitate cu toate prevederile actelor normative aplicabile protecţiei biodiversităţii, aşezărilor umane şi patrimoniului arheologic;
– Deşi se estimează că emisiile de acid cianhidric (HCN) de pe suprafaţa iazului de decantare CIL (pag 53) vor fi de 2200 kg/an, iar de la uzina de procesare (pag. 49) de 1743 kg/an, nu se estimează impactul acestor emisii asupra calităţii aerului şi, în consecinţă, asupra sănătăţii populaţiei, mai ales în condiţiile de relief descrise, care permit acumularea masivă de poluanţi în văi. Raportul nu estimează, de asemenea, emisiile din acest gaz toxic (Anexa IV) de la suprafaţa iazului de decantare pe termen lung, după închiderea exploatării, având în vedere aceea că iazul de decantare conţinând cianuri are o capacitate de a produce asemenea emisii vreme de decenii după închiderea exploatării;
– Nu există o analiză privind impactul proiectului asupra speciilor de floră şi faună dependente de habitatul de pădure care se defrişează. De asemenea, nu rezultă care este impactul asupra biodiversității determinat de inundarea suprafeţelor de teren care vor constitui barajul şi iazul de decantare;
– Capitolul Raportului EIM 4.7 Mediul Socio-economic nu face nicio referire la impactul asupra comunităţii locale produs de strămutarea locuitorilor direct afectaţi de implementarea proiectului şi nici la evoluţia mediului social-economic după perioada închiderii exploatării;
– Faptul că nici în conţinutul acordului de mediu 8 din 05.07.2012 nu se arată aceea că anterior eliberării acordului de mediu s-ar fi emis avizul Ministerului Culturii şi Cultelor ne îndreptăţeşte să tragem concluzia că acordul de mediu a fost emis în absenţa avizului Ministerului Culturii şi deci cu încălcarea OG 43/2000, Art. 2 (10);
– Raportul EIM nu evaluează “Alternativa Zero”, adică o evaluare în cazul ne-implementării proiectului/renunţării la activitatea propusă;
– Decizia finală privind emiterea acordului de mediu nu a fost comunicată statelor vecine potenţial afectate, consultate în cadrul procedurilor transfrontieră implementate;
– Lipsa studiului privind evaluarea adecvată de mediu a efectelor proiectului asupra sitului Natura 2000 Munţii Metaliferi.
Atacarea în instanţă a acordului de mediu
Pe 18 septembrie 2012, doamna ministru Rovana Plumb preciza că ‘vom face un pas necesar pentru repararea unei ilegalităţi’. Vor fi parcurse toate etapele legale, anunţând că Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului a depus la Tribunalul Bucureşti cerere de anulare a acordului de mediu (Dosar 45346/3/2012, Tribunalul Bucureşti), precum şi de suspendare a efectelor juridice pe întreaga perioadă a derulării procesului. Mai mult, ea declara la acel moment că se încalcă o convenţie internaţională privind impactul de mediu transfontalier, în sensul că unul dintre cele două state consultate, respectiv Ungaria, a dat un răspuns negativ, fapt ce nu a fost luat în calcul. Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului din subordinea Ministerului Mediului a depus în septembrie anul trecut o cerere de anulare a acordului de mediu pentru proiectul minier de la Certej la Curtea de Apel Bucureşti.
Revizuirea şi eliberarea viciată a unui nou acord de mediu
APM Hunedoara a emis pe 9 octombrie 2013 o decizie de revizuire a acordului de mediu pentru exploatarea pe bază de cianuri de la Certej, dispunând reluarea în parte a evaluării impactului asupra mediului pentru proiectul ‘Exploatarea minereurilor auro-argentifere în perimetrul Certej’. Deva Gold era astfel invitată să prezinte un studiu de evaluare a efectelor potenţiale ale proiectului minier asupra ariilor protejate de interes comunitar (situri Natura 2000). La data publicării deciziei pe site-ul instituţiei, Deva Gold avea deja documentaţia depusă la autoritatea de mediu, termenul limită pentru transmiterea comentariilor fiind de cinci zile.
În scurtul timp pus la dispoziţia părţilor interesate pentru predarea comentariilor şi sugestiilor, Centrul Independent pentru Dezvoltarea Resurselor de Mediu, Asociaţia Salvaţi Bucureştiul, Asociaţia Efectul Fluture şi Asociaţia Transilvania Verde, alături de numeroşi cetăţeni din zona potenţial afectată de proiectul minier de la Certej, au formulat o contestaţie ce a fost înaintată către APM Deva. Obiecţiile se refereau în principal la faptul că revizuirile unui acord de mediu pot fi întreprinse în măsura în care survin modificări la proiectul aprobat: ‘În cazul de faţă nu era vorba de o revizuire a cărei necesitate este dată de modificarea proiectului pentru care s-a emis acordul de mediu, ci de un demers întreprins pentru completarea documentaţiei legale. Un asemenea demers ţinteşte mai degrabă să acopere şi să completeze documentaţia întocmită nesatisfăcător şi care nu ar fi trebuit să conducă la emiterea unui acord de mediu. Titularului de proiect îi revine obligaţia realizării studiului de evaluare a impactului asupra sitului Natura 2000 ROSPA 0132 Munţii Metaliferi, legea prevăzând că ‘orice plan sau proiect care nu este necesar pentru managementul ariei naturale protejate de interes comunitar, dar care ar putea afecta în mod semnificativ aria, singur sau în combinaţie cu alte planuri ori proiecte, este supus unei evaluări adecvate a efectelor potenţiale asupra ariei naturale protejate de interes comunitar, avându-se în vedere obiectivele de conservare a acesteia’. Cu toate acestea, titularul proiectului de minerit de la Certej nu a întocmit un asemenea studiu de evaluare adecvată în vederea obţinerii acordului de mediu nr. 8/05.07.2012.
APM Hunedoara a anunţat pe 12 noiembrie 2013, decizia Comitetului de Analiză Tehnică de emitere a unui nou acord de mediu în urma completării studiilor de securitate şi a celor de impact asupra sitului Natura 2000 Munţii Metaliferi. Prin anunţul privind emiterea acordului de mediu revizuit, data comunicată pentru depunerea contestaţiilor publicului interesat a fost stabilită pentru 25 noiembrie, urmând ca, în baza evaluării comentariilor şi sugestiilor primite, membrii CAT să decidă emiterea sau respingerea acordului de mediu. Cu toate acestea, deşi exploatarea minereurilor auro-argentifere în perimetrul Certej este încadrată cu ‘risc major’, APM Hunedoara a emis, la doar o zi distanţă de la primirea contestaţiei depuse de custodele Rezervaţiei Naturale Măgurile Băiţei, Asociaţia Club Alpin Român Deva, un nou acord de mediu revizuit.
Astfel, Agenţia de Protecţie a Mediului Hunedoara a emis la 27 noiembrie 2013 – un nou acord de mediu pentru proiectul minier Certej.