Obținerea de către Deva Gold a acordului de mediu revizuit pentru exploatarea de la Certej nu o îndreptățește pe aceasta la începerea efectivă a activităților miniere. O serie întreagă de avize și acte administrative trebuie să preceadă obținerea autorizației finale, de construire a obiectivului minier, emitenții acestora fiind deopotrivă autoritățile locale și centrale.
Recenta propunere legislativă de modificare a Legii Minelor 85/2003, proiectul Pl-x 573/2013, respins de Parlament în data de 10.12.2013, ar fi înlesnit într-un mod profund neconstituțional și abuziv obținerea avizelor și acordurilor necesare companiilor miniere, inclusiv Deva Gold. Legea minelor astfel modificată ar fi dat posibilitatea companiilor miniere de a obține concesiunea oricărui bun aflat în domeniul public din perimetrul lor minier, de a expropria orice bun privat aflat de asemenea în aria lor de exploatare, de a desfășura activități miniere cu distrugerea monumentelor istorice și a siturilor arheologice aflate în cale, dar și de a reobține în numai 60 de zile orice aviz sau aprobare anulate de instanța judecătorească.
Proiectul de exploatare de la Certej presupune scoaterea din circuitul silvic a nu mai puțin de 187 de ha de pădure, aprobare care, în condițiile legislației actuale, se emite doar prin Hotărâre de Guvern. În prealabil, este necesar un acord de mediu specific, ce vizează strict impactul asupra mediului generat de pierderea unei suprafețe atât de mari de pădure.
Deva Gold nu deține la momentul de față proprietatea asupra tuturor terenurilor proprietate privată pe care propune desfășurarea activităților miniere, motiv în sine suficient pentru care în condițiile legislației actuale nu ar putea obține o autorizație de construire.
Nici până la momentul de față compania, prin instituții acreditate, nu a întreprins o cercetare arheologică preventivă a acelor zone din cadrul permiterului minier susceptibile să facă parte din patrimoniul cultural național. În Repertoriul Arheologic Național figurează 19 situri din localitatea Certejul de Sus, situri arheologice, așezări și galerii romane datând din Neolitic, Epoca bronzului, epoca romană și până în perioada contemporană. Fără o asemenea cercetare arheologică, zonele respective nu pot fi supuse descărcării de sarcină arheologică și în consecință compania nu poate obține o autorizație de construire.