English
Rețeaua Mining Watch România condamnă acțiunile Deva Gold de hărțuire în instanță a ONG-ului care a câștigat, la Curtea de Apel Cluj, procesul prin care a blocat proiectul minier Certej. Procesul a avut ca obiect anularea definitivă a planului urbanistic zonal (PUZ) pentru proiectul minier Certej.
Compania minieră a inițiat două proceduri: de revizuire și de contestație în anulare a deciziei Curții de Apel Cluj. Totodată, a cerut Înaltei Curți de Casație și Justiție strămutarea judecării celor două noi dosare către o altă curte de apel. În acest mod, încearcă să se acrediteze ideea că organizația noastră are aptitudinea de a influența o întreagă instanță, în mod particular Curtea de Apel Cluj. În motivarea cererii, reprezentanții Certej afirmă că există o “amplă discreditare” a proiectului Certej în Cluj Napoca și face referire la un articol apărut în presa locală despre dezastrul din 1971 și a unui protest organizat în același oraș în 2013.
Deva Gold omite însă să menționeze că întreaga presă a relatat, în ultimii ani, despre controversatul proiect minier de la Certej. Amintim doar câteva din acțiunile noastre, care au fost preluate de mass-media centrală: protestele derulate în București pentru a solicita autorităților suspendarea defrișării de la Certej (decembrie 2018), renunțarea la prevederile cu dedicație din noul proiect de lege a minelor (februarie 2019) sau comemorarea tragediei de la Certej (octombrie 2013). Dacă ar fi să urmăm logica companiei Deva Gold, nicio instanță din România nu ar fi imparțială să judece litigii care au ca obiect legalitatea procedurilor de realizare a proiectului Certej.
Mining Watch România consideră că instituția strămutării nu este de a îndepărta de la soluționarea cauzei o instanță în privința căreia nu există niciun dubiu rezonabil privind lipsa sa de imparțialitate. Or, în acest caz, cererea de strămutare este formulată de către un gigant din domeniul minier, al cărui proiect minier valorează peste 3,5 miliarde de dolari, cam cât valorează rezerva strategică de aur a României. Această companie, cu o multitudine de resurse financiare, umane, politice (cum au dovedit anterior jurnaliști de investigație) afirmă că un ONG, care trăiește din donații și mici granturi, poate exercita presiune asupra unei curți de apel.
“Este evident că situația ar putea sta exact invers, Deva Gold fiind cea care are puterea financiară și umană de a influența, nu o organizație non-profit. În plus, din părțile implicate în litigiu și care au emis actele anulate, nici Consiliul Local Certeju de Sus, nici Agenția de Protecție a Mediului Hunedoara și nici cea din Timișoara nu au considerat necesar să facă cereri de strămutare”, a declarat Roxana Pencea Brădățan, membru fondator Mining Watch România.
Menționăm că proiectul minier nu e planificat pe raza județului Cluj. Mai mult, Deva Gold nu a cerut mutarea procesului inițial de la Cluj, ci vrea de abia acum, după ce a pierdut definitiv și instanța a anulat Planul Urbanistic Zonal aferent minei de aur de la Certej.
“Disperarea Deva Gold e imensă. În absența PUZ-ului, nu mai pot fi emise autorizații de construire pentru realizarea minei de aur, iar proiectul minier e blocat”, a completat Roxana Pencea Brădățan.
PUZ-ul proiectului minier Certej, aprobat de către Consiliul Local Certeju de Sus, prin HCL 11/2010, stabilește reglementările locale în privința utilizării terenurilor și a construirii carierelor, iazurilor de decantare și a uzinei de procesare aferente exploatării propuse.
Instanța a constatat că avizul de mediu pentru acest Plan Urbanistic Zonal a fost emis cu încălcarea legislației privind protecția mediului.
Avizul de mediu anulat fusese emis de Agenţia Regională pentru Protecţia Mediului Timiș (ARPM Timiș) în aprilie 2010, ca urmare a unei proceduri care a durat aproximativ trei ani. Acţiunea în justiţie pentru anularea PUZ-ului proiectului minier a fost demarată în 2016 de către Centrul Independent pentru Dezvoltarea Resurselor de Mediu, asociație ce asigură secretariatul rețelei Mining Watch România.
