English
Curtea de Arbitraj de la Washington (ICSID) a respins cererea unei companii miniere multinaționale care cerea guvernului din El Salvador despăgubiri de 250 milioane $, în compensație pentru refuzul de a-i permite să sape după aur. În mica țară din America Centrală, sloganul „Nu mineritului, da pentru viață” a devenit nelipsit la demonstrațiile naționale.
ICSID a decis că cererea OceanaGold a fost fără temei și a dispus ca întreprinderea să plătească guvernului din El Salvador opt milioane de dolari, costurile aferente apărării.
„Pentru oamenii din Cabanas, care s-au luptat pentru a-și apăra natura, aceasta este o misiune îndeplinită”, a spus avocatul general din El Salvador, Douglas Ruiz Meléndez. „Este un pas important pentru țară să fim victorioși în acest proces.”
În timp ce OceanaGold și-a exprimat dezamăgirea față de verdict, rezultatul a fost sărbătorit de grupuri ale societății civile din El Salvador până în Canada. A rămas totuși întrebarea de ce un caz care datează din 2009 a durat atât de mult timp.
Bernardo Belloso, președinte al Asociației pentru Dezvoltarea El Salvador, parte a unei consultări naționale privind mineritul, a declarat că hotărârea „îndreptățește dreptul nostru de a ne determina propria noastră cale de dezvoltare”.
Tot el a adăugat: „Acesta este un proces care nu ar fi trebuit să fie permis. Milioanele de dolari pe care El Salvador le-a cheltuit pentru costurile legale ar fi putut fi folosite pentru a consolida programele sociale extrem de importante pentru țara noastră”.
Verdictul marchează punctul culminant a mai mult de șapte ani de deliberări, în mare măsură în spatele ușilor închise, la Centrul Băncii Mondiale Internaționale pentru Soluționarea Disputelor de Investiții (ICSID).
In anul 2009, compania canadiană Pacific Rim – achiziționată de către firma australian-canadiană OceanaGold – a depus un caz la ICSID susținând că El Salvador a refuzat pe nedrept să îi acorde o concesiune pentru a începe proiectul său minier El Dorado.
Compania a declarat că guvernul a încurajat-o să-și cheltuiască „zeci de milioane de dolari pentru a desfășura activități de explorare „, ca mai apoi să nu mai acorde și licențe de exploatare odată ce depozitele valoroase au fost descoperite.
În același timp, firma a dat în judecată El Salvador justificând pierderea profitului potențial. Suma solicitată de companie, care a fost revizuită de mai multe ori pe parcursul litigiului, la un moment dat a depășit 300 milioane de dolari – aproape de două ori ajutorul internațional primit de El Salvador în 2014.
El Salvador, unde aproape o treime din populație trăiește sub pragul național al sărăciei, a cheltuit mai mult de 12 milioane $ pentru apărarea juridică. Și-a menținut în tot acest timp poziția că OceanaGold nu a reușit să îndeplinească cerințele de reglementare pentru permisele solicitate.
Cazul ICSID împotriva El Salvador este doar unul din sutele pe care corporațiile le-au depus împotriva guvernelor în cadrul sistemului de de soluționare a litigiilor dintre investitori și state (ISDS), un mecanism consacrat prin mii de tratate comerciale și internaționale de investiții.
Sistemul a devenit extrem de criticat de opoziția cetățenilor față de tratatele comerciale de investiții precum CETA și TTIP, care ar extinde și mai mult acoperirea ISDS.
Jen Moore, coordonator de programe la MiningWatch Canada pentru America Latină a declarat: „Aceasta decizie este o ușurare, dar nu este o victorie. Acest caz nu ar fi trebuit să aibă loc niciodată. Timp de șapte ani, a dus la o înghețare a politicilor pentru un mediu înconjurător mai curat și a dorinței oamenilor din El Salvador de a interzice mineritul de metale pentru protejarea comunităților locale.”
Prea multe corporații, a adăugat ea, s-au folosit de sistemul ISDS pentru „a initimida guverne și a submina opoziția locală față de minerit și impactul său devastator, iar acest lucru trebuie să se oprească”.
Meera Karunananthan, din partea Council of Canadians a declarat că cazul împotriva El Salvador ar trebui să servească drept un avertisment.
„Salvadorienii au avut inițiative îndrăznețe care abordează provocările de mediu ale țării, inclusiv o politică robustă privind resursele de apă și o interdicție permanentă de exploatare a metalelor, însă aceste propuneri de politici publice au fost blocate sub amenințarea acestui proces”, a spus ea.
„Atâta timp cât țara este obligată să adere la tratate de comerț și norme de investiții, care au permis acest proces în primul rând, va fi extrem de dificil pentru salvadorieni să mențină suveranitatea asupra politicii sale sociale și de mediu.”
Manuel Pérez-Rocha, un coleg asociat al Institutului pentru Studii Politice din Washington, a declarat: „Faptul că a durat mai mult de șapte ani pentru a elibera decizia, și că o țară cu atât de multe dificultăți economice, cum e El Salvador a fi trebuit să plătească milioane pentru apărarea sa, este imoral și arată injustiția pe care o crează aceste Curți de Arbitraj.”
OceanaGold a spus într-o declarație că a moștenit litigiul atunci când a cumpărat Pacific Rim și a căutat întotdeauna o soluție amiabilă care „ar aduce beneficii tuturor părților”.
Declarația a adăugat: „Compania consideră că o industrie modernă de resurse, care funcționează într-o manieră sigură și durabilă și în cele mai bune practici recunoscute pe plan internațional are potențialul de a debloca o oportunitate de dezvoltare durabilă pentru Republica El Salvador. Cu toate acestea, compania recunoaște că Guvernul va trebui să ia măsuri pozitive și definitive în vederea stabilirii unui mediu de afaceri stabil, în cazul în care dorește să atragă investiții străine pentru a stabili această oportunitate. ”
