10 decembrie 2024

spot_img

Lupta dintre populația ecuadoriană Shuar și mega-proiectul minier care amenință să-i evacueze

În 2008, Ecuador a devenit prima țară din lume care a recunoscut drepturile naturii în constituție, oferind astfel comunităților și ecosistemelor sale dreptul de a exista și de a prospera. Dar de atunci, guvernul ecuatorian sub Rafael Correea a dat undă verde numeroaselor proiecte de dezvoltare, printre care și unui proiect controversat de exploatare minieră de cupru pe teritoriile indigene ale populației amazoniene Shuar.

Ani de zile Shuar s-au luptat pentru a opri proiectul minier denumit El Mirador, deoarece acesta le va „afecta ireversibil ecosistemul fragil al regiunii și încalcă drepturile popoarelor indigene de a trăi, a se dezvolta și a-și cultiva terenurile”.

Luni, 21 noiembrie 2016 conflictul a escaladat după ce un grup de cetățeni Shuar s-ar fi ciocnit cu poliția și trupele armate în încercarea de a-și recupera teritoriile de sub exploatarea minieră. Oamenii din provincia amazoniană au organizat o incursiune în cariera deținută de compania chineză Ecsa Ecuacorriente.

Liderii Shuares spun că acest atac a venit ca o urmare a raidurilor militare care au evacuat forțat 32 de cetățeni pentru a face loc operațiunilor miniere în carieră deschisă.

Liderii au cerut în continuare armatei să se abțină de la violență și au solicitat altor Shuars solidaritate împotriva prezenței militare și extractivismului.

„Frații noștri care sunt acolo chiar acum ne-au spus că vor lupta până la ultima consecință.” a declarat Marlon vargas, preșendintele Confederației Naționalităților Indigene din Amazon. „Orice s-ar întâmpla acolo, orice rușine a fraților noștri, singurul responsabil va fi guvernul Rafael Correa. Vom sta în picioare pentru a lupta și nu ne vom opri, indiferent de costuri. Aceasta este decizia Amazonului.” a mai adăugat Vargas.

În cadrul proiectului de exploatare a cuprului în carieră deschisă, guvernul a acordat companiei chineze peste 41.000 de hectare, pe o perioadă de 25 de ani. Proiectul este în prezent în faza de explorare.

Comunitățiile Shuar spun că nu au fost nici informate, nici consultate, înainte de a fi evacuate forțat și pretind că le sunt încălcate drepturile constituționale.

Între timp, Jose Isidro Tendetza Antun un lider al poporului Shuar și activist proeminent împotriva exploatărilor miniere a murit în circumstanțe necunoscute.

_______

Articolul în original aici.
_______

Ce ne desparte de un iaz de decantare de 60 de ha cu cianuri? O frumoasă pădure. Suntem noi ultima generație care vedem pădurile de la Certej?

Susține și tu financiar lupta în instanță pentru pădurile din Certej, pentru o Românie fără cianură.

Mining Watch România

Ai mai putea citi

Ne gasiti si pe

9,020FaniÎmi place
544CititoriConectați-vă
2,830AbonațiAbonați-vă
spot_img

Cele mai recente articole