English
Peste 100 de organizații și peste 100 de experți și academicieni din 30 de țări au trimis o scrisoare deschisă Președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, prin care cer retragerea Actului privind Materiile Prime Critice (CRMA) al UE. Deja, o petiție internațională a strâns peste 60.000 de semnături, iar alte 10.000 de semnături au fost strânse în România, prin petiția Declic, pentru renunțarea la CRMA.
Semnatarii resping propunerea legislativă din cauză că ignoră drepturile mediului și ale omului, susține ingineria socială și eșuează în a modifica reglementările miniere învechite din Europa. Dacă va fi aprobat, actul va accelera procedurile de emitere a permiselor, va slăbi legislația de mediu și va deschide calea pentru injectarea a miliarde de euro în corporații miniere iresponsabile din punct de vedere social și de mediu.
„Pentru noi, este simplu”, spune Roxana Pencea Brădățan de la Mining Watch România. „Aprobarea CRMA va duce la acțiuni legale, deoarece acest nou act ar încălca dreptul la participare publică în luarea deciziilor cu privire la mediu, înscris în Convenția Aarhus pe care Uniunea Europeană a ratificat-o”, a completat Roxana Pencea Brădățan.
Anunțul făcut la începutul săptămânii cu privire la un acord politic între Parlamentul European și Consiliul European pentru promovarea Actului privind Materiile Prime Critice (CRMA) a stârnit o reacție imediată din partea organizațiilor societății civile, comunităților locale, precum și a experților și academicienilor din întreaga lume. Amintind de criza politică în curs din Portugalia și de conexiunea sa cu două proiecte miniere de litiu, scrisoarea avertizează că reglementarea va extinde influența lobby-ului minier și va contribui și mai mult la extinderea corupției din cauza reglementărilor mai laxe.
Semnatarii condamnă și faptul că propunerea legislativă sprijină „activitățile de acceptare socială” menite să transforme opoziția publică față de proiectele miniere în toleranță pasivă sau sprijin activ.
Scrisoarea dezvăluie, de asemenea, existența a 25 de proiecte finanțate de UE, cu un cost total de 181 de milioane de euro, care urmăresc să obțină acceptarea publică pentru proiectele extractive.
