Proiectanții barajului miniei canadiene Mount Polley, consultanți și pentru proiectul de la Roșia Montană

7 august 2014 – Unul dintre cele mai grave accidente miniere s-a produs în Canada la mina de exploatare a cuprului și aurului Mount Polley prin ruperea barajului iazului de decantare. Peste 10 de milioane de metri cubi de apă și 4.5 milioane de steril toxic s-au scurs în râurile și lacurile regiunii British Columbia pe 4 august. Conform publicației Vancouver Observer, sterilul ar putea, de asemenea, cianură (cianura de sodiu este folosită pentru extragerea aurului), acid sulfuric (folosit pentru a extrage cupru), precum și mercur. Barajul minei Mount Polley este construit din arocamente; același tip de baraj este preconizat și la Roșia Montană sau Certej.

Analiza superficială a condițiilor de mediu sau a stabilității amplasamentelor iazurilor de decantare de către companiile miniere și atitudinea complice a autorităților de mediu crează, în cele mai multe cazuri, premisele producerii unor astfel de catastrofe. Proiectantul iazului de decantare al minei Mount Polley este firma de consultață Knight Piésold, aceeași care a realizat studiile ce au condus la decizia de a nu impermeabiliza decantorul de pe Valea Cornei situat la doar 2 km în amonte de Abrud. Cercetările realizate de Knight Piésold pentru amplasarea iazului de decantare și studiile metereologice în zonă indică faptul că supraînălțarea pereților, precum și straturile sedimentare cretacee sunt foarte impermeabile. Acest lucru exclude nevoia amplasării unei membrane pe fundul iazului.

Dezastrul ecologic din Canada este departe de a fi un caz singular, fiind doar cel mai recent dintr-o listă foarte lungă de accidente miniere cauzate de breșe în pereții sau barajele iazurilor de decantare. Două dintre acestea s-au produs în România, la Certej (1971), unde au murit 89 de oameni și Baia Mare (2000). Sterilul de la mina canadiană, suficient pentru a umple 4.000 de bazine olimpice de înot, amenință în continuare orașele Quesnel și Likely, ducând la interzicerea consumului de apă și declararea stării de urgență în districtul regional Cariboo.

Autoritățile analizează în prezent cauzele cedării barajului, un purtător de cuvânt al Ministerului Mediului canadian declarând că au fost date, doar în luna mai, cinci avertismente operatorului minier pentru depășirea nivelului permis al apelor uzate în iazul de decantare[1]. Mai mult, liderul populației indigene (First Nations),Bev Sellers, a declarat că semnalele lor privind siguranța iazului au fost continuu ignorate.

“Acesta este adevărul gol-goluț despre mineritul modern. Generează catastrofe ce nu pot fi sub nici o formă justificabile sau scuzabile. În faza de proiect, minele sunt prezentate ca fiind infailibile. Promotorii proiectelor de minerit prezintă cu emfază că folosec cele mai noi tehnologii, ce aparent nu dau greş. Este și cazul RMGC care susține că <>. Odată acidentele însă produse, companiile dau faliment și rămâne în sarcina statului să remedieze prejudiciul produs. Același scenariu s-a întâmplat și la Baia Mare în 2000”, a declarat Tudor Brădățan, reprezentant al rețelei Mining Watch România.

“Am urmărit declarațiile liderului populațiilor indigene și preocuparea oamenilor din orașul Likely care încearcă să înțeleagă ce li s-a întamplat. Producerea unor astfel de catastrofe sunt întotdeauna dureroase, iar consecințele cele mai greu de suportat revin comunităților locale. În aceste clipe suntem alături de locuitorii regiunii British Columbia”, a declarat Eugen David, președintele Alburnus Maior.

Imagini video cu dezastrul de la mina Mount Polley:

Informații detaliate despre producerea accidentului