English
E un moment critic pentru avansarea minei de la Certej. Compania minieră vrea să defrișeze 56 de hectare de pădure și Ministerul Apelor și Pădurilor e pe cale să spună ‘da’. Dacă acest lucru se întâmplă, Deva Gold va demara construcția a două iazuri de decantare cu cianuri.
Proiectul minier Roșia Montană nu a fost niciodată atât de aproape de începere cum este cel de la Certej. Rând pe rând, Deva Gold a obținut autorizațiile necesare de la statul român, chiar dacă emiterea actelor a fost mai întotdeauna însoțită de scandal. Acordul de mediu s-a dat pe șest în 2012 și a fost revizuit în 2013, chiar în timpul protestelor pentru Roșia Montană. Un an mai târziu, s-a început organizarea de șantier în lipsa unei autorizații de construire legale. Au fost necesare șase luni și o petiție adresată președintelui Iohannis pentru a se constata ilegalitatea.
Acum, compania, cu sprijinul autorităților parcurge poate cea mai importantă etapă a ultimilor ani. Propune începerea defrișărilor pentru o suprafață de 56 ha de pădure din totalul de 165 necesare construirii minei. Dacă noi, cetățenii, nu vom interveni scriind ministerului, Guvernul va emite hotărârea fără nicio ezitare. Îi scrii și tu, chiar acum, ministrului Apelor și Pădurilor, Ioan Deneș? Îi ceri și tu să renunțe la acest HG malefic care ar permite defrișarea unei suprafețe cât 113 terenuri de fotbal?
Pădurea de foioase de la Certej nu e asemenea altor păduri. Ea adăpostește specii rare de tei în amestec cu arțar și e casă pentru păsările Sitului Natura 2000 – Munții Metaliferi.
Mai mult, pădurea de la Certej are o poveste complicată. Azi, proprietatea e fărâmițată între statul român (Romsilva), primăria Certeju de Sus și diverși localnici. Înainte de comuniști, toate aceste suprafețe erau o singură pădure ce a aparținut Obștei Agricole Măcrișul. În haos-ul legislativ de după ’89, Comisia Locală de Retrocedări a împărțit pădurea după bunul plac. Cea mai mare bucată a ajuns abuziv în proprietatea comunei. Imediat după, aceasta a fost concesionată pe douăzeci de ani către … Deva Gold.
Modul în care acestă pădure, parte a unui sit Natura 2000, a ajuns la Primărie face obiectul unei anchete. S-a început chiar și urmărirea penală. Iar vechii obșteni se chinuie încă în instanță pentru a-și recupera pădurea.
Acum, Deva Gold o vrea rapid defrișată. De aici și graba de a tăia fiecare copac și a obține o hotărâre de guvern pentru scoaterea pădurii din fondul forestier național.
Pentru compensare, compania minieră promite că va împăduri de trei ori suprafața, doar că în alt județ. Uită să spună că munții se vor transforma în praf. Cât vei privi cu ochii nu se va mai vedea niciun copac, ci doar un mare hău și lacuri cu un nămol toxic. Dacă această defrișare va fi permisă, e începutul sfârșitului pentru Munții Apuseni așa cum îi știm.
Nu avem niciun minut de pierdut. Îi scrii și tu chiar acum ministrului pentru a renunța la hotărârea de guvern ce condamnă la dispariție pădurea de la Certej?
Cu încredere,
Roxana și echipele Declic și Mining Watch
PS: Din 2002 am luat parte activ la lupta pentru salvarea Roșiei Montane. E cumplit să vezi că după atâta timp statul român nu a învățat nimic. Dimpotrivă, tot slugarnic a rămas companiile miniere. Doar numele firmei s-a schimbat. Azi operatorul minier se numește Deva Gold. Se folosește însă de aceleași metode perfide – cointeresarea funcționarilor și instituțiilor statului – pentru a-și vedea mina realizată. Nu a fost deloc ușor cu Roșia Montană, dar nu am renunțat și nici acum nu vom renunța. Vom lupta pentru Certej, împreună, pentru că oamenii și pădurea sunt mai importanți decât aurul. Scrie-i și tu acum ministrului.
