Certej - Mining Watch Romania

Certeju de Sus este un vechi centru minier din judeţul Hunedoara, localizat în partea de sud-est a Munţilor Metaliferi. Localitatea este parte integrantă a patrulaterului aurifer al Munţilor Apuseni, în zona oraşelor Deva, Brad, Baia de Arieş şi Zlatna. Proiectul minier Certej este deținut în proporție de 80% de compania canadiană Eldorado Gold și mai puțin de 20% de către statul român.

Proiectul Deva Gold – aspecte tehnice

Zăcământul aurifer din perimetrul Certej, evaluat la 45.5 mil t cu o concentraţie de 1.8 g/t Au, 10 g/t Ag, este propus spre exploatare pe o suprafaţă de 456,2 ha. Cu o durată de viaţă de 16 ani şi o capacitate de procesare de 3 mil t minereu/an, proiectul minier Certej presupune defrişări, decopertări, realizarea unei cariere deschise, a două halde de steril imense şi utilizarea cianurii pentru obţinerea aurului, precum şi crearea a două iazuri de decantare de 63.6 ha.

Suprafaţa aferentă proiectului este de 456,2 ha, din care în prezent sunt: păduri 187 ha, fânaţe 30.7 ha, terenuri arabile 5.3 ha, zone pentru locuinţe 18.7 ha. Din acestea, pe lângă uzina de procesare şi alte amplasamente specifice, 62.8 ha se transformă în Cariera Certej şi 63.6 ha în iazuri de decantare sterile de cianuraţie.

Obţinerea minereului se face prin decopertare şi utilizarea de explozibil – nitramoniu (amestec de azotat de amoniu şi motorină). Rezultă astfel un crater cu adâncimea maximă de 290 m, cu trepte de 30 m înălţime. Minereul este livrat de la carieră la uzina de procesare cu basculante de 65 t în regim de 24 h/zi, 7 zile/săptămână, 360 zile/an.

Procesarea minereului este planificată să se realizeze în mai multe etape, prin următoarele tehnici: Etapa I – Flotarea minereului cu obţinerea unui concentrat aurifer şi a unui steril de flotare; Etapa II – Oxidarea concentratului de pirită auriferă (Procesul Albion); Etapa III – Cianurarea concentratului oxidat şi recuperarea electrolitică a aurului şi argintului şi turnarea în lingouri de aliaj Dore.

Amploarea proiectului minier de la Certej necesită utilizarea a 26.448 t de cianură de sodiu şi 15.280 t de sulfat de cupru în cei 16 ani de operare. Rezidurile toxice, prelucrate, vor fi stocate în iazul de decantare.

Apa din scurgeri care rezultă din haldele de steril Nord (32,6 ha) şi Sud (40,2 ha) este planificată să fie direcţionată, prin intermediul canalelor de gardă, în bazine de decantare a sedimentelor pentru sedimentarea suspensiilor. Sedimentele vor fi transportate în iazul de decantare sterile de flotaţie.

Barajul principal al iazului de decantare este proiectat pe o suprafaţă de 63.6 ha şi va fi ridicat din anrocamente; se va realiza în etape, astfel: barajul de iniţiere (starter) şi supraînălţări succesive cu înălţime maximă de 169 m.

Iazul de decantare a sterilelor de flotaţie este o instalaţie de gestionare a deşeurilor din industria extractivă ce se clasifică în categoria de risc „A” datorită faptului că în urma unui eşec (pierderea integrităţii structurale a digurilor iazului) se poate produce un accident major (pierderea rapidă şi necontrolată a conţinutului iazului de decantare a sterilelor de flotaţie, ceea ce poate avea ca şi consecinţe pierderi de vieţi omeneşti, efecte asupra mediului şi pagube materiale), conform anexei III prima liniuţă din Directiva 2006/21/CE.

Iazul de decantare se clasifică de asemenea în categoria de risc „A” pe baza conţinutului de cianuri anorganice dizolvabile/disociabile (CN_WAD) clasificate ca substanţe foarte toxice (categoria H6), conform Directivei 91/689/CE anexele II şi III

Prima pagină » Certej » --- deleted ---

No albums or photos found matching your search criteria.

Certej – Inacapacitatea autorităților de a analiza critic noi proiecte miniere.

Citește raportul

Raportul Mining Watch România cuprinde o detaliere a operațiunilor miniere derulate în zona comunei Certeju de Sus din județul Hunedoara. Este descris parcursul plin de nereguli al transferului de licență de la compania de stat către investitorul privat. Acesta mai apoi a încasat sume record la vânzarea proiectului și implicit a zăcământului către un alt operator minier cu proiecte în derulare în Grecia, Turcia, Brazilia și China. Raportul include relatări despre accidentul minier deosebit de grav din anul 1971, accident ținut sub tăcere de autoritățile comuniste, dar care s-a soldat cu moartea a cel puțin 89 de persoane. Accidentul de la Certej a fost considerat cea mai mare tragedie pe timp de pace din România, dar nu este singurul neajuns provocat de minerit în această zonă. Sărăcia accentuată și șomajul ce a rezultat la închiderea bruscă a activității minei de stat marchează viața economică a acestei comune.

Începuturile proiectului minier, transferul licenței și vânzarea către Eldorado Gold

Compania canadiană Gabriel Resources ia în vizor zăcământul de la Certej Una dintre primele referinţe ale companiei canadiene Gabriel Resources (GR) despre zăcămintele arginto-aurifere de la Certej are loc în comunicatul de presă din noiembrie 1998, când se menţionează ‘două noi zone aurifere identificate pe proprietatea Certej din România’. Potrivit Raportului Anual din 1999, GR a achiziţionat două proiecte noi, Bolcana şi Băiţa-Crăciuneşti, adiacente proiectului Certej. Acelaşi raport, semnat de Vasile Frank Timiş în calitate Chairman şi Chief Executive Officer, propune acţionarilor reorganizarea companiei, în sensul divizării acesteia în European Goldfields Ltd şi Gabriel Resources Ltd. Gabriel se divizează, iar European Goldfields preia proiectul Certej Reorganizarea a fost aprobată şi a început să producă efecte începând cu luna iunie a anului 2000. Gabriel a transferat către European Goldfields proiectele sale de explorare de la Certej, Zlatna, Bolcana şi Băiţa-Crăciuneşti. În anul 1999 ANRM a acordat Companiei Naţionale a Cuprului, Aurului şi Fierului MINVEST S.A., în virtutea art. 46 din Legea Minelor 61/1998, concesionarea activităţii de exploatare a zăcămintelor din perimetrul Certej prin „Licenţa de concesiune pentru exploatare Certej, nr. 435/1999”. Din 2000, European Goldfields Ltd (80%) în asociere cu compania de stat Minvest Deva (19%) formează Deva Gold SA. În conformitate cu Legea Minelor, Deva Gold devine afiliată la Licenţa nr. 435/1999 aprobată prin HG nr 51/24.01.2000.

Deosebit de interesant este faptul că persoana care a semnat din partea statului român actele de asociere între Minvest Deva şi Gabriel Resources în 1997 este nimeni altul decât Nicolae Stanca, actualul director Deva Gold SA. Ancheta jurnalistică citată concluzionează că acordul iniţial de asociere, cu actele sale adiţionale şi apoi înfiinţarea companiei mixte, în iunie 1997, au permis investitorilor să intre pe uşa din dos într-o afacere fără licenţă de exploatare. România nu avea încă o lege a minelor pe baza căreia să fie acordate privaţilor licenţe pentru exploatarea resurselor.

‘E un zăcământ de mici dimensiuni, aş spune la limita rentabilităţii, mai ales în condiţiile în care toate costurile urcă’

Nicolae Stanca, directorul Deva Gold pentru România Liberă

European Goldfields şi zăcămintele aurifere din România În august 2008, European Goldfields deţinea în România licenţă de explorare pentru o suprafaţă de 534 kmp în judeţul Hunedoara (de 2,5 ori mai mare decât suprafaţa Bucureştiului). Astfel, conform informaţiilor de pe propriul site, European Goldfields şi-a extins vechea licenţă pe un perimetru de 338 kmp la vest de Certej (perimetru adiacent fostelor mine de lângă Brad), şi pe o suprafaţă de 137 kmp lângă Deva, în zona depozitelor de aur şi cupru de la Muncel-Veţel.

Compania European Goldfields, acţionarul majoritar al Deva Gold, listată pe bursa din Toronto (TSX:EGU), a estimat investiţia necesară exploatării zăcământului de la Certej la 136,5 milioane euro.

Eldorado Gold preia European Goldfields În decembrie 2011 Eldorado Gold a iniţiat preluarea companiei European Goldfields contra sumei de 2.5 miliarde dolari. Achiziţia a fost finalizată în februarie 2012. Astfel, Eldorado Gold a devenit acţionarul majoritar al companiei mixte Deva Gold. Eldorado Gold Corporation este o companie minieră canadiană, listată la bursa din Vancouver care deţine perimetre miniere în Grecia, România, Turcia, China şi Brazilia.

Refuzul comunităţii din satul Voia faţă de amplsarea iazurilor de decantare în comuna Balşa

Deva Gold a propus într-o primă etapă construirea iazurilor de decantare necesare depozitării deşeurilor miniere rezultate în urma prelucrării minereului pe Valea Frumoasei, în satul Voia. Cariera şi unitatea de procesare ar fi fost situate în Certeju de Sus, iar depozitarea sterilelor era prevăzută să se realizeze în comuna învecinată Balşa, satul Voia. Iazurile de decantare ar fi trebuit să ocupe o suprafaţă de 871.995m²din extravilanul localităţii Voia, la nord de Certej, conform Raportului de Mediu pentru Planul Urbanistic Zonal. Conform procedurilor de obţinere a acordului de mediu, locuitorii satului Voia au fost consultaţi, în cadrul unei dezbateri publice, privind oportunitatea construirii decantoarelor.

În vara anului 2008, Agenţia Regională pentru Protecţia Mediului Timişoara a organizat două consultări publice pe tema raportului de mediu pentru Planul de Urbanism Zonal aferent operaţiunii miniere. Mai mulţi locuitori din Voia au contactat Centrul Independent pentru Dezvoltarea Resurselor de Mediu pentru ca acesta să se implice într-o campanie pentru prevenirea aprobării construirii iazurilor de decantare. În cadrul acesteia, un memoriu al locuitorilor satului Voia a fost timis către ARPM Timişoara în vederea ne-emiterii acordului de mediu. Potrivit proceselor-verbale oficiale, la consultarea publică organizată la Voia locuitorii prezenţi şi-au exprimat dezacordul total privind amplasarea celor două iazuri de decantare în comuna lor. Ziarul hunedorean Replica apreciază că: ‘Spre deosebire de alte localităţi, în care la astfel de dezbateri nu se prezintă mai nimeni, iar proiectele “trec” fără probleme, la Voia aproape fiecare gospodărie a avut câte un reprezentant în sala în care au avut loc discuţiile’. Dovadă stau şi listele de prezenţă la dezbaterea publică întocmite de Deva Gold.

Dezbaterea publică anunţată iniţial în toamna anului 2007, s-a desfăşurat pe 24 iunie 2008. Oferta economică a Deva Gold pentru zona Voia, la pachet cu amplasarea celor două iazuri de decantare pe teritoriul satului, cuprindea, printre altele, 100-150 de locuri de muncă, realizarea proiectului de alimentare cu apă potabilă a localităţii şi executarea lucrărilor pentru un drum de legătură între Voia şi Certeju de Sus. Nici scurtarea drumului cu 30 de kilometri faţă de traseul rutier actual, nici locurile de muncă nu i-au convins pe localnici să agreeze construirea iazurilor de decantare.

‘Vor să transforme Valea Frumoasei, unul dintre cele mai faine locuri din România, după părerea mea, în lac de şlam cu cianuri. Vor să aducă prin conducte şlamul de la Certej, peste deal, până-n Valea Frumoasei. Eu una nu pot accepta aşa ceva. Pot să vină ei să ne dea bani şi aur, că la Valea Frumoasei şi la apa noastră bună, noi nu renunţăm’.

doamna Rodica Lasc, descrie refuzul sătenilor pentru ziaul Replica

Autorizarea de mediu – lipsă de transparenţă şi nereguli procedurale.

Citește mai mult