English
Reacția comunității locale
În analiza SWOT a studiului de amplasament, Romaltyn Mining prezintă drept punct slab al proiectului minier ‘creșterea îngrijorării locale și a percepției asupra scăderii calității vieții prin creșterea riscului de poluare în cartierele Vasile Alecsandri și Gării și localitățile Săsar și Bozânta Mare datorită transportului și depozitării unui volum mare de deșeuri minere (metale grele) procesate prin cianurare’.
Într-adevăr comunitatea locală în ansamblul ei este împotriva reluării activităților miniere în orașul Baia Mare. Acest fapt o arată mobilizarea din rețelele de socializare, articolele din presa locală și referendumul local din iulie 2010. Într-un sondaj de opinie realizat de ziarul eMaramureș.ro peste 76,6% dintre respondenți au răspuns ‘Nu, pentru ca nu vreau cianuri și poluare în Baia Mare’ la întrebarea ‘Ați fi de acord să fie reluată activitatea de prelucrare prin metoda cianurarii, pe teritoriul municipiului Baia Mare?’. Sondajul a fost realizat în perioada 6 august 2013-15 septembrie 2013, cu participarea a 8596 de respondenți, vizitatori unici.
Referendumul local din 25 iulie 2010
La referendumul local locuitorii municipiului Baia Mare au răspuns la două întrebări. Prima viza acordul sau dezacordul băimărenilor privind folosirea cianurii pe raza municipiului lor, iar a doua era legată de extracția plumbului din zona aflată sub administrația municipiului. Votul în proporție de peste 95% împotriva tehnologiilor cu cianuri a arătat îngrijorarea locuitorilor vis-a-vis de repornirea Uzinei de prelucrare a deșeurilor miniere. Potrivit centralizării finale, 15.878 de alegatori s-au prezentat la vot, reprezentând 12,67% din numărul total al baimărenilor înscrisi în listele electorale. Acest fapt a determinat invalidarea referendumului în lipsă de cvorum. În prealabil organizația 22 Decembrie Baia Mare solicitase Consilului Local ‘amânarea datei referendumului din cauza mediatizarii execrabile a acestuia’.
Reacția autorităților locale
În vara anului 2010, Consiliul Local Recea a hotărît să interzică folosirea tehnologiilor cu cianură, transportul şi depozitarea sterilului cu cianuri pe teritoriul administrativ al comunei. Hotărîrea a fost comunicată şi către Romaltyn Mining. În prealabil Romaltyn a obţinut autorizaţie de la Consiliul Judeţean Maramureş, pentru construirea în extravilanul satului Săsar, comuna Recea, a instalaţiei de preparare a laptelui de var şi de detoxifiere a tulburelilor.
Posibilitatea reînceperii activității miniere în comună este criticată însă de reprezentanții autorităților locale: ‘nu mi se pare corect ca Romaltyn să reia activitatea, ne-am săturat de atîta poluare, Constituţia României prin articolul 35 recunoaşte dreptul cetăţenilor la un mediu înconjurător sănătos, iar Uniunea Europeană susţine protecţia şi calitatea mediului’, este declarația primarului Octavian Pavel. În completarea sa viceprimarul comunei Recea, Valer Mădăraș a făcut pentru cotidianul maramureșan Graiul următoarele precizări: ‘când cetăţenii din Săsar am acceptat amplasarea iazului, ni s-a spus că noua metodă australiană de extragere a aurului cu cianură este nepoluantă, dar ne-am înşelat amarnic, mor păsările ce zboară peste lacul toxic, praful luat de vînt acoperă culturile, oamenii se plîng de poluare’.
Consiliul Local Baia Mare a emis o interdicție de construire până la aprobarea planurilor urbanistice zonale prin HCL 84/2010. În acest context, pentru Romaltyn a devenit imposibilă obținerea autorizaţiei de construcţie pentru lucrări suplimentare de investiţii în perimetrul Uzinei de prelucrare a deșeurilor miniere. Ca urmare a acestui act administrativ, Agenția pentru Protecția Mediului prin președintele său Iosif Nagy a intervenit în favoarea Romaltyn prin adrese oficiale către autoritățile locale. O primă scrisoare a fost trimisă în iunie 2010 către Prefectura Maramureș, Consiliul Local Baia Mare și autorităților de mediu locale și regionale. ‘Prin funcționarea instalației de la SC Romaltyn Mining SRL are loc o ecologizare a Iazului Central cu rezultate benefice asupra calității mediului din Baia Mare. Conform prevederilor legale privind refacerea zonelor în care solul, subsolul și ecosistemele terestre au fost afectate, răspunzatoare de ecologizarea zonelor cu poluare istorică este administrația publică locală, prin urmare nefuncționarea instalației va afecta bugetul local. În sprijinul celor precizate, vă rugăm să dispuneți toate măsurile necesare emiterii autorizației de construire, în vederea realizării stației de epurare ape evacuate din iazul Aurul”, se menționează în adresa Agenției Naționale de Protecția Mediului.
În iulie 2010, o a doua scrisoare a Agenției de Protecție a Mediului Maramureș continuă exercitarea de presiuni la nivel local în favoarea Romaltyn Mining. Președintele agenției explică prin acest act oficial către Prefectura județului Maramureș că în cazul în care realizarea investițiilor la stația de epurare nu se finalizează, societatea nu va putea primi autorizația integrată de mediu.
În februarie 2013, șeful Comisiei de Urbanism al Consiliului Local Baia Mare, Tudor Ilie a declarat că nu este ‘de acord ca uzina Romaltyn să funcționeze într-o zonă rezidențială. Acolo există unitați de învățământ, unități medicale, blocuri de locuințe, unități de servicii (…). Aici vor fi mereu oameni. Din punct de vedere urbanistic, noile reglementări internaționale recomandă ca unitățile industriale să fie la marginea orașului’. Consiliul Local Baia Mare a emis în luna aprilie HCL 120/2013 prin care ‘se stabileşte regimul economic al unităţii teritoriale de referinţă cuprinsă între B-dul Independenţei, B-dul Decebal, str. Victoriei ca zonă de zonă de comerţ – servicii și subzonă locuințe colective’. Prin această hotărâre, activitatea industrială specifică Uzinei de prelucrare, situată în perimetrul descris mai sus, devine neconformă cu funcțiunile economice și urbanistice ale zonei. Imediat după adoptarea HCL, Romaltyn a anunțat reducerea programului de lucru a angajaților săi de la cinci zile pe săptămână la patru.
Romaltyn a făcut public printr-un comunicat că varianta relocării uzinei este ‘total exclusă și din rațiuni economice’. Motivele invocate sunt durata estimată de patru ani pentru mutarea uzinei, necesitatea refacerii integrale a documentației de aviare, precum și costuri estimate la 30 milioane de dolari în cazul relocării, ceea ce ar face proiectul total nefezabil.
Totodată compania Romaltyn Mining a anunțat acționarea în instanță a Consilului Local Baia Mare pentru adoptarea HCL 120/2013. Într-o primă etapă Romaltyn a vizat suspendarea actului. Pe 18 septembrie 2013, Tribunalul Maramureș a respins solicitarea formulată de Romaltyn, obiect al dosarului 5916/100/2013. La începutul lunii septembrie compania minieră a acționat din nou în instanță Consiliul Local Baia Mare, de data aceasta cerându-se anularea actului emis de autoritatea publică locală.