Băița Crăciunești

Denumire perimetru minier: perimetrul Băiţa Crăciuneşti, Zăcământ Teascu (1)
Localizare: în extravilanul localitătii Fizeş, pe teritoriul administrativ al comunelor Băiţa şi Certeju de Sus, Hunedoara
Data eliberării licenţei: licenţă de exploatare în curs de aprobare Nr. 14117/ 05.2011 
Titular proiect 2013: Deva Gold SA
Acţionari: Eldorado Gold (80%) (prin subsidiara Deva Gold Barbados Ltd.) şi Minvest Deva (<20%)
Date despre zăcământ: 50 tone de aur
Stadiu autorizare proiect: declanșarea procedurii de impact asupra acordului de mediu (din 07.07.2014)


Proiectul Băița Crăciunești – aspecte generale

 Localitatea Băiţa este situată în partea de nord a judeţului Hunedoara, la poalele Munţilor Metaliferi, la o distanţă de 25 km de municipiul Deva şi 24 km de oraşul Brad. Comuna Băiţa se întinde pe o suprafaţă de 11.139 ha şi are în componenţă 11 sate, cu o populaţie de 3.582 locuitori. Activităţile specifice zonei sunt creşterea animalelor şi agricultura. Perimetrul minier e localizat în extravilanul satului Barbura, comuna Băiţa, pe teren cu vegetaţie forestieră, păşuni şi fânaţe aflate în proprietatea statului.

Perimetrul de explorare este situat în interiorul Sitului NATURA 2000 ROSPA 0132 – Aria de Protecţie Specială Avifaunistică Munţii Metaliferi. Situl se caracterizează prin două grupe majore de habitat: terenuri deschise şi păduri. Potrivit analizei , realizate de cadrele didactice de la Academia de Studii Economice Bucureşti, Gabriel Resources a achiziţionat în 1999 două proiecte, Bolcana şi Băiţa-Crăciuneşti, având la acea vreme 6 proiecte în Patrulaterul de Aur al României: Roșia Montană, Bucium, Certej, Zlatna, Băița Crăciuneși, Bolcana. În acelaşi an, Deva Gold primeşte licenţă de explorare, ca titular pentru proiectul Băiţa-Crăciuneşti. În februarie 2000, Gabriel anunţă restructurarea companiei şi divizarea potofoliului existent de proiecte către două companii separate, Gabriel Resources şi European Goldfields. Aceasta din urmă primeşte proiectele Certej, Zlatna, Bolcana şi Băiţa-Crăciuneşti.

 În septembrie 2003, European Goldfields a efectuat primele foraje de explorare pentru realizarea unui portret geologic al Băiţei. Într-un interviu acordat televiziunii naţionale în august 2011, preşedintele Traian Băsescu, în contextul sprijinului pentru proiectul minier de la Roşia Montană, a declarat că în România vor mai fi deschise încă două exploatări de aur, cu regii româneşti. „Avem două zăcăminte: unul de 50 de tone şi altul de 54 de tone de aur”, a spus preşedintele, fără a da alte detalii. Preşedintele ANRM, Alexandru Pătruţi, a declarat pentru Mediafax că există o licenţă de exploatare a aurului pentru perimetrul Certej din judeţul Hunedoara şi, în procedură de avizare, o alta pentru Băiţa Crăciuneşti, el presupunând că la acestea s-a referit şeful statului în interviul acordat la TVR.

Activităţile de explorare au continuat şi în 2012, Eldorado Gold alocând 3.9 milioane de dolari pentru aceste lucrări. „Forajele sunt planificate pentru ambele extensii ale depozitului Certej, precum şi pentru obiectivele de satelit privind licenţele de explorare din jur. Foraje de explorare sunt, de asemenea, planificate pentru obiective din zonele Măgura şi Teascu, şi Certej Nord, toate acestea situate la aproximativ 5 km vest şi nord-vest de depozitul Certej”, se arată în comunicatul Eldorado.

  facebook


România, teren minat.
Mineritul este o industrie cu miză extrem de mare pentru politicile publice şi pieţele financiare, dar mai ales pentru comunităţile şi ecosistemele direct afectate. În timp ce industria subliniază capacitatea sa de a genera bogăţie şi utilizarea de tehnologii moderne, responsabilitatea pentru riscurile, costurile şi datoriile generate nu a fost niciodată pe deplin asumată. Dominaţia industriei în arena politicilor publice a împiedicat generarea unei schimbări a statu-quoului, iar vocea comunităţilor locale rămâne în continuare marginală în discursul public. Transferarea interesului companiilor miniere de la marile proiecte de investiţie către proiecte mai mici, dar mai numeroase are un impact major asupra comunităţilor locale, atenţia publică disipându-se în direcţii multiple şi procedurile de avizare fiind simplificate.
Etapele de avizare pentru proiectul minier Băiţa Crăciuneşti, zăcământul Teascu.