English
În numeroasele comunicate de presă și rapoarte pe care le-a publicat în cursul anului trecut, Eldorado Gold Corp a susținut că proiectele Skouries și Olympias din nordul Greciei progresează fără probleme. Cu toate acestea, pe lângă faptul că nu a reușit să depășească opoziția comunității locale, compania se confruntă acum cu o serie de provocări și obstacole juridice care sunt ținute departe de ochii acționarilor.
Într-o decizie publicată la 11 aprilie 2017, guvernul elen a anunțat că intenționează să înceapă un arbitraj împotriva Eldorado Gold pentru o eventuală încălcare a contractului de asociere [1]. Întrebarea care se pune este dacă Eldorado este într-adevăr capabilă să-și îndeplinească obligația contractuală de a produce metale pure în Grecia, în lumina recentei respingeri a studiului tehnic privind metalurgia proiectului de către Ministerul Mediului. Această decizie ministerială, care pune în pericol întregul plan de investiții al Eldorado, poate fi anulată numai de cea mai înaltă instanță din Grecia. Eldorado a contestat decizia pe 28 decembrie 2016. Cu toate acestea, nu a fost stabilit încă un termen pentru examinarea cauzei la momentul redactării acestui articol.
La începutul anului 2012, Eldorado Gold a achiziționat minele de aur, argint și cupru de la Halkidiki. Acest proiect a fost inițiat de filiala Eldorado, Hellas Gold, în 2004, cu un angajament de a exploata nu doar minele, ci și de a construi și pune în producție o fabrică de metalurgie pentru a produce metale pure. Acest angajament a fost reiterat în condițiile eliberării acordului de mediu de către Ministerul Mediului și Energiei din iulie 2011, care acoperă cele patru componente inseparabile ale proiectului minier din Halkidiki. În consecință, înființarea unei uzine metalurgice este o obligație centrală a Hellas Gold, atât în condițiile contractului său cu statul grec, cât și în ceea ce privește obținerea acordului de mediu.
Hellas Gold a ales să recurgă la tehnologia de „pyrometalurgie” (n.r. piroliză), dezvoltată de compania finlandeză Outotec. Autoritățile elene au aprobat această tehnologie în 2011 și au definit utilizarea sa ca o „condiție prealabilă necesară” pentru întregul proiect. Cu toate acestea, cinci ani mai târziu, Hellas Gold și Outotec nu au reușit să demonstreze că piroliza ar putea fi aplicată cu succes în condițiile și parametrii de proiectare specificați în studiul de mediu. Acest lucru a dus la respingerea planului tehnic pentru unitatea metalurgică cupru-aur de către Ministerul Mediului în 5 iulie 2016. O nouă solicitare a fost depusă de Hellas Gold în septembrie 2016 și a fost reanalizată și respinsă defitiv de autorități pe 2 noiembrie 2016.
Această respingere nu a fost imprevizibilă. Direcția tehnică a Ministerului Mediului a observat încă din 2010 că, datorită concentrației ridicate de arsenic din minereul de la Halkidiki, Hellas Gold propune o aplicare nestandardizată de topire rapidă, care ridică semne de întrebare cu privire la aplicabilitatea acesteia. Șase ani mai târziu, Ministerul Mediului a concluzionat că, în cazul acestor minereuri cu arsenic, topirea rapidă ar genera volume extrem de mari de gaze toxice și ar cauza multiple probleme tehnice. Eldorado este așadar într-un impas, din punct de vedere tehnic și legal: tehnologia de care depinde întregul plan de investiții este pur și simplu neaplicabilă din motive tehnice și de mediu. În plus, prin acordul de mediu existent, Eldorado nu poate opta pentru o altă tehnologie.
Eldorado a omis să-și informeze investitorii cu privire la faptele și aspectele de mai sus. Din iulie 2016, au existat cel puțin șapte comunicate de presă și prezentări corporative emise de Eldorado care se referă la stadiul de dezvoltare și funcționare a proiectelor grecești. Cu toate acestea, comunicateke nu includ nici măcar o singură mențiune a problemelor de mai sus și a implicațiilor asupra activității Eldorado în Grecia.
Pentru informații suplimentare, vă rugăm să contactați:
Maria Kadoglou, Hellenic Mining Watch (engleză și greacă), antigoldgr.org
