Deţinătorul de drept este Ministerul Economiei, proprietarul societăţii. Acum, iazul Tăuşani se află în procedură de închidere şi ecologizare. Boşneag extindere, împreună cu cariera şi licenţa de exploatare au fost câştigate la licitaţie de o companie elveţiană, care va veni pe amplasamentul Moldomin-ului în momentul în care societatea va fi întabulată cu toate actele de proprietate şi va suporta toate cheltuielile legate de protecţia mediului. CAON
Exemplul de la iazul Boșneag arată că minele o dată deschise nu produc bunăstare, ci doar poluează comunitatea din jurul lor. Locurile de muncă create temporar pentru câteva zeci de persoane aduc la pachet zeci de afecțiuni medicale, unele chiar letale.
Otrăvirea cetățenilor depășește granițele României, în acest caz Serbia fiind puternic afectată de norii de praf ce ajung până în regiunea Veliko Grădişte. Studii medicale realizate de țara vecină arată o creștere dramatică a a cazurilor de cancer de ficat, rinichi şi colon în ultimii 5 ani.
Potrivit unui articol apărut în Epoch Times, „la intensificări ale vântului de peste 40 km/oră, fenomen destul de frecvent în zonă, praful de steril minier cu un conţinut ridicat de Cu şi Zn este transportat peste localităţi din România şi Serbia, afectând un număr de aproximativ 18.000 de locuitori. Propietarul SC Moldomin, deci şi al poluării de la iazurile Tăuşani – Boşneag, este statul român, care până în prezent nu a reuşit să realizeze măsuri durabile de ecologizare a iazului.
Statistici prezentate de municipalitatea din Veliko Grădişte (Serbia) arată o creştere semnificativă în ultimii 5 ani a cazurilor de cancer de ficat, rinichi şi colon în rândul locuitorilor din Serbia care domiciliază în zona afectată de poluare. Statistici din România nu ştim să existe, de fapt, nu ştim să se fi făcut”.
<iframe src=”http://www.digi24.ro/embed/Stiri/Regional/Digi24+Timisoara/Stiri/Comisia+Europeana+da+in+judecata+Romania+Motivul+poluarea+de+la+?video=0&width=600&height=400″ scrolling=”no” width=”600″ height=”400″></iframe>