English
După refuzul comunităţii din Voia de a accepta construirea celor două iazuri de decantare pe teritoriul comunei lor, Deva Gold SA a reconfigurat din mers datele tehnice ale proiectului, propunând o nouă locaţie. Zona destinată construirii se afla de această dată în comuna Certeju de Sus, pe Valea Macrişului şi deşi a fost propusă drept una din posibilele locaţii în Raportul de Mediu pentru Planul Urbanistic Zonal, nu întrunise punctajul maxim conform criteriilor stabilite. Potrivit grilei de evaluare prezentată de companie, construirea decantoarelor pe Valea Măcrişului presupunea un ‘impact semnificativ’ în cazul ‘cedării barajului (distanţa şi diferenţa de nivel faţă de zonele locuite, numărul de persoane potenţial afectate)’.
Deva Gold nu a adus modificări Studiului de Fezabilitate aprobat în toamna anului 2008 de ANRM. Compania minieră şi-a asigurat de data aceasta susţinerea autorităţilor locale prin primarul comunei, Petru Cîmpian. Susţinerea Primăriei Certeju de Sus pentru proiectul Deva Gold a fost confirmată de prezenţa primarului la dezbaterea publică din Voia. Dacă localnicii din Voia au refuzat cianurile pe pământul lor, cei din Certeju de Sus erau, potrivit primarului, ‘adaptaţi la probleme’. Acesta a fost de acord cu amplasarea iazurilor de decantare în comuna sa, declarând la acea dată: ‘Şi public mi-am manifestat acest acord, în şedinţa pe care am avut-o ieri (miercuri, 25 iunie – n.r.) cu prilejul obţinerii avizului de mediu care ni s-a solicitat’.
Aşa cum se remarcă în ediţia de Hunedoara a ziarului Adevărul, ‘Petru Cîmpian a fost şi rămâne un aliat de bază al Deva Gold, oferindu-se să amplaseze pe teritoriul comunei încă un uriaş iaz de decantare pentru zecile de mii de tone de reziduuri toxice rezultate din exploatarea aurului. Iniţial, s-a dorit ca acesta să fie construit lângă satul Voia, din comuna vecină Balşa, însă ideea poluării apelor, aerului, a solurilor şi posibilitatea unor accidente au fost respinse de localnici în urma unei dezbateri publice, chiar dacă li se promiteau peste 100 de locuri de muncă’. În concluzie, în ziua dezbaterii publice de la Voia, Deva Gold avea deja asigurată o altă locaţie pentru amplasarea celor două iazuri de decantare, dintre care unul de prelucrare pe bază de cianuri, la Certeju de Sus, prin acordul Consiliului Local al comunei.
În 2010, Consiliul Local Certej a eliberat certificatul de urbanism pentru proiectul minier Certej. Doi ani mai târziu, într-un interviu acordat pentru Adevărul de Hunedoara, primarul Petru Cîmpian recunoştea că paşii spre realizarea proiectului s-au făcut, intenţionat, într-o cât se poate de mare tăcere. ‘Am văzut ce s-a întâmplat la Roşia Montană. Excesul de media este foarte dăunător’.
Sprijinul primarului faţă de reluarea mineritului aurifer a mers până într-acolo încât a emis judecăţi ce au făcut deliciul presei. A declarat în vara anului 2013 că „peştii prinşi din iazul de decantare au efecte miraculoase asupra celor care îi consumă, contribuind la îmbunătăţirea vieţii lor sexuale, primarul dându-se exemplu pe el însuşi. După insistenţe, edilul recunoaşte că declaraţia „a fost o glumă” la adresa celor care declară că apele sunt infestate cu cianuri.” Primarul, deşi aparent reţinut în declaraţii, a punctat mediatic de fiecare dată când interesele Deva Gold o impuneau.
Azi îl regăsim din nou pe primarul comunei Certeju de Sus în slujba Deva Gold, încercând să mușamalizeze ceea ce reprezintă la momentul actual demararea primei exploatări cu cianuri din România. Lucrările la construirea minei au început fără ca primăria sau Deva Gold să poată face dovada existenței autorizației de construire pentru organizarea de șantier din carierea Coranda. Ilegalitatea celor observate și documentate în teren de reprezentanții MinigWatch România au fost adusă la cunoștința Inspectoratului de Stat în Construcții și a Consiliului Județean Hunedoara pe 15 octombrie a.c.
