English
Direcția Națională Anticorupție a definitivat cercetarea și a decis trimiterea în judecată a trei persoane pentru fapte de corupție privind emiterea avizelor de mediu pentru mina de cupru Roșia Poieni. Directorul executiv al Agenţiei pentru Protecţia Mediului Alba, Mihaela Mih Dehelean (PSD), fostul director al exploatării miniere de cupru din Apuseni în perioada mai 2013 – ianuarie 2014, Gheorghe Iordache, și contractorul studiilor de mediu, Sergiu Mihuţ, au fost puși sub acuzare pentru abuz în serviciu și luare de mită, respectiv complicitate la abuz în serviciu.
În rechizitoriul întocmit, procurorii au reținut următoarea stare de fapt:
”În perioada 2011-2014, în contextul obținerii autorizației integrate de mediu, inculpatul Iordache Gheorghe, în calitate de director general al SC Cupru Min SA, a dat inculpatei Dehelean Mih Mihaiela-Nicoleta, în scopul îndeplinirii îndatoririlor de serviciu legate de procedura respectivă, 200 de pungi ce conțineau produse alimentare în valoare de 5.102 lei.
În același context, cu toate că inculpata Dehelean Mih Mihaiela-Nicoleta nu avea atribuții în a efectua consultanță, iar funcția deținută impunea o atitudine imparțială și obiectivă, l-a determinat pe inculpatul Iordache Gheorghe să își îndeplinească defectuos atribuțiile de serviciu, în sensul a încheia un contract de prestări-servicii, ce avea ca obiect întocmirea unui raport de amplasament, cu firma reprezentată de inculpatul Mihuț Sergiu Ioan Nicolae”.
Autorizația de mediu, obligatorie pentru privatizarea minei
În iulie 2014, compania de stat Cupru Min Abrud anunța că a obținut autorizația de mediu pentru mina Roșia Poieni. Obținerea autorizaţiei a fost de o importanță crucială, căci în lipsa ei continuarea funcţionării exploatării miniere din Apuseni devenea imposibilă. Reînoirea avizelor de mediu era dorită totodată și de Ministerul Economiei pentru a putea scoate din nou la vânzare zăcământul de cupru, după eșecurile înregistrate anterior.
Insuccesul privatizărilor din ultimii trei ani se datorează tocmai costurilor cu investiţiile de mediu, a căror sumă ar ajunge, potrivit fostului ministru Rovana Plumb, la 15 milioane de euro. Deși Roman Copper Corp a câștigat licitația pentru operarea minei în 2012, compania canadiană a cerut anularea acesteia, cauza neoficială fiind tocmai costurile cu investiţiile de mediu care, se pare, nu ar fi fost trecute în caietul de sarcini.
Sergiu Mihuț, specializat în studii de impact convenabile companiilor miniere
Sergiu Mihuț, inculpat în dosarul DNA, este autorul raportului de amplasament contractat de Cupru Min pentru 25.000 de euro. Acesta, prin firmele sale Unitate de Suport pentru Integrare SRL Cluj Napoca și Centrul Focal pentru Monitorizarea si Conservarea Biodiversitatii Cluj a realizat studiile de biodiversitate și pentru explotarea minieră propusă de Roșia Montană Gold Corporation. Sergiu Mihuț este totodată și autorul unor studii specifice pentru exploatarea industrială a granitului în Apuseni, la Ocoliș.
Privatizare cu firme controversate
Într-o anchetă publicată de Rise Project în 2012, se arăta că fondatorii băncii de investiții Bayfront Capital Partners, ce a înființat firma Roman Copper Corp, au lucrat la compania care a fost brokerul (Canaccord Capital sau CanaccordAdams) lui Frank Timiș. Colaborarea cu firma de brokeraj amintită s-a derulat pe o perioadă de 10 ani și a inclus și servicii de consultanță pentru Gabriel Resources sau European Goldfields, companii ce dețin licențe de exploatare a aurului la Roșia Montană și Certej.
Dezastrul de mediu, consecința directă a exploatării cuprului
În Tratatul de aderare a României la Uniunea Europeană s-a prevăzut ca societatea Cupru Min să facă investiţiile necesare pentru că iazurile de decantare de la Valea Şesei şi Valea Ştefancei, judeţul Alba, să se conformeze directivelor privind deşeurile lichide, corozive şi oxidante până cel mai târziu la 31 decembrie 2011. În ciuda angajamentelor asumate, România, prin compania de stat a trecut cu vederea obligațiile de mediu, explotarea minieră continuând să genereze poluare în zona de impact.
Dat fiind faptul că autorizația de mediu expira la sfârșitul anului 2011, Cupru Min a demarat procedurile pentru obținerea unui nou aviz. Complexitatea cazului a făcut și obiectul unei conferințe de presă a Rovanei Plumb care declara “că sunt necesare investiții de 15 milioane de euro pe zona mediului la Cupru Min, bineînțeles incluzând aici și gestiunea deșeurilor miniere respective”.
Geamăna – unul din cele mai mari dezastre ecologice din România
Înfiinţată în 1977, sub denumirea de Sucursala Minieră Abrud, exploatarea are ca obiect principal de activitate extracţia şi prepararea minereurilor cuprifere sărace de la Roşia Poieni. Pentru depozitarea deșeurilor miniere rezultate din procesarea cuprului, satul Geamăna a fost transformat treptat într-un imens iaz de decantare. Probabil cea mai cunoscută priveliște a unei mine în carieră deschisă din România, Roșia Poieni a fost dată ca exemplu, în repetate rânduri, pentru relansarea mineritului în România.
Iazul de decantare de la Geamăna are o suprafaţă de aproximativ 130 ha. Sterilul rezultat de la mina de cupru de la Roșia Poieni este deversat în Valea Șesii, unde odată era satul Geamăna. Este un iaz de decantare de vale, deschis, având un singur baraj construit din anrocamente. Bogat în metale grele (Cu, Fe, Cr, Zn, As, Mn etc.), iazul reflectă în culorile sale toxicitatea. Potrivit cercetătorului Ioana Laura Melenti, cadmiul depășește și de zece ori valorile normale.
„Am lucrat ca geolog la acest iaz de decantare, în perioada 2005-2006, în cadrul unui proiect de investigații în vederea refacerii zonei. Am supervizat realizarea forajelor chiar în corpul barajului, plus alte studii. Atunci se punea problema închiderii minei; între timp, prețul cuprului a crescut, mina s-a privatizat și activitatea s-a reluat, deci proiectul de refacere s-a pus în sertar”, a declarat fostul geolog al minei, Florin Stoican.
