The Guardian: Compania petrolieră Shell și gigantul minier Rio Tinto au solicitat asistență juridică din partea guvernului britanic împotriva acuzațiilor de abuzuri ale drepturilor omului în Nigeria și Papua Noua Guinee. Solicitarea a fost descoperită în textul unor documente interne publicate de către Ministerul de Externe și ale Biroului pentru Afaceri Externe (Foreign & Commonwealth Office – FCO) (pdf).
Documentele, obținute de către Corporate Responsibility Coalition (Core) și Amnesty International, arată gradul de apropiere dintre corporațiile multinaționale și departamentele guvernamentale din Marea Britanie. De asemenea, se arată ca oficialii guvernamentali din Marea Britanie au fost îngrijorați să nu fie văzuți promovând interesele de afaceri mai presus de principii etice.
Mai mult de 60 de pagini de documente și scrisori din 2011 și 2012 au fost obținute prin legea liberului acces la informații. Documentele se referă la două cazuri în instanță împotriva firmelor pentru presupusa complicitate în maltratarea protestatarilor și a persoanelor care au trăit lângă operațiunile de extracție.
Cazul Kiobel vs Royal Dutch Petroleum Company referitoar la soarta unor protestatari anti – Shell din regiunea Ogoni din Nigeria, care au fost executați de către junta militară din Nigeria în 1995. Al doilea caz a fost introdus de către activiștii de mediu împotriva gigantului minier Rio Tinto, susținând că locuitorii din Bougainville, o regiune autonomă din Papua Noua Guinee, au suferit de poluare cauzată de mina de aur și cupru deținută de Rio Tinto. Acest procese se bazează pe legea The US Alien Tort Statute, care datează din 1789, și a fost folosit pentru a justifica pretenții cu privire la încălcări ale dreptului internațional. Printr-o hotărâre istorică data anul trecut de Curtea Supremă a SUA, puterea acestei legi a fost limitată, declarând că acesta nu poate fi folosită pentru a da în judecată organizații străine pentru presupuse ilegalități săvârșite pe pământ străin. Cazurile împotriva Rio Tinto și Shell au fost, prin urmare, respinse.
Shell și Rio Tinto au abordat Ministerul de Externe și alte ministere din Londra pentru a cauta sprijin guvernamental din Marea Britanie. Foreign & Commonwealth Office (FCO) a intervenit inițial la Curtea Supremă a SUA cu o scurtă declarație juridică în sprijinul Shell, subliniind deteriorarea afacerii britanice de „competența extrateritorială” a legii în baza căreia erau intentate procesele. Documentele FCO spun că intervenția în instanță „nu a fost la cererea companiei Shell”. FCO a adăugat apoi o a doua intervenție, neutră.
Marilyn Croser, de la Core, a declarat : „In timp ce efectua servicii de responsabilitate corporatistă, guvernul uneltea cu companiile multinaționale pentru a reduce expunerea la litigii pentru cel mai rău tip de abuzuri.”
Peter Frankental, director de programe și relații economice la Amnesty International din Marea Britanie, a declarat : ” Marea Britanie a protejat în mod eficient interesele companiilor puternice, în detrimentul presupuselor victime ale acestora.”
În replica la acuzele din documentele scoase la lumină, FCO a declarat : ” Marea Britanie a intervenit în acest caz pentru a clarifica poziția noastră cu privire la limitele adecvate de aplicare extrateritorială a legii din SUA. Marea Britanie a prezentat inițial un document în sprijinul Shell pentru că nu am fost informat că avem posibilitatea unei poziții neutre. De îndată ce am devenit conștient, am înlocuit scurta noastră intervenție inițială cu una neutră, fără a lua o poziție cu privire la acuzațiile specifice în acest caz.”
Un purtator de cuvant al Shell a declarat : „Compania Shell are dreptul și responsabilitatea de a face cunoscută poziția noastră guvernelor cu privire la orice chestiuni care ne afectează angajații, clienții, acționarii și comunitățile locale într-un mod care este în concordanță cu valorile noastre și principiile de afaceri. Am negat mereu, în termenii cei mai duri, acuzațiile formulate de reclamanți în cazul Kiobel.”
Rio Tinto a refuzat sa comenteze cu privire la documentele apărute.
Sursa: The Guardian