English
Acum 70 de ani, fără să știe ce-i așteaptă, părinții și bunicii localnicilor din Certeju de Sus și-au unit sărăciile și au cumpărat, la comun, de la un latifundiar al vremii, 201 ha de pădure și pășune. Cei 164 de obșteni aveau să se bucure de achiziție doar un an, apoi au venit comuniștii și le-au luat tot.
În vara anului 2010, în timp ce urmaşii lor încercau să-şi recupereze patrimoniul, primăria şi-a trecut în proprietate o bună parte din terenul lor. Puțin mai târziu, terenul a fost concesionat pe 20 de ani către Deva Gold. Doar aici compania minieră poate să-și amplaseze iazurile cu cianuri aferente proiectului de extracție a aurului.
Povestea terenului ajuns ilegal în folosința companiei miniere a fost transformată într-un dosar penal în 2016. Atunci, asociația noastră a făcut demersurile necesare către DNA Alba în speranța că se va face dreptate.
Luna aceasta însă, DNA Alba a clasat dosarul fără să ofere prea multe explicații. Primarul, consilierii și alți apropiați ai industriei miniere, acuzați de fapte de corupție, au scăpat basma curată.
Ne-am consultat cu avocații și am contestat decizia. Știm însă că singura șansă pentru a se face dreptate în corupția generalizată de la Certej e ca dosarul să fie mutat la sediul central al DNA din București, acolo unde presiunile locale nu ar mai funcționa. Iar acest lucru trebuie făcut degrabă, altfel riscăm ca în maxim o lună DNA Alba să închidă definitiv dosarul. Pădurea ar fi pierdută, la fel și speranța noastră ca vinovații să suporte rigorile legii.
Am făcut un memoriu către Călin Nistor, procurorul-șef interimar al DNA, prin care îi cerem redeschiderea și preluarea dosarului. Am reunit faptele care arată presiunile exercitate în zonă de la presa locală, la comunitatea științifică și la instituțiile statului. Șansele noastre de a fi ascultați cresc dacă suficient de mulți dintre noi îi vom scrie domnului Nistor. Îi trimiți și tu chiar acum memoriul?
Asociația noastră nu e singura care a sesizat fapte de corupție în cazul pădurii pe care compania minieră vrea acum să o taie.
Rând pe rând, Corpul de control al Ministrului Afacerilor Interne, Comisia de abuzuri a Senatului și ANAF Timișoara au depus la dosar sesizări similare. În plus, au cerut extinderea urmăririi penale suspectând și alte infracțiuni conexe.
Însă Biroul Teritorial DNA Alba s-a mulțumit să expedieze cercetarea faptelor prezentate și a omis cu desăvârșire să trateze și solicitările instituțiilor centrale. Probabil presiunea locală, ce se resimte în titlurile presei locale [1], și-a spus cuvântul. Mai mult, conexiunile șefilor Deva Gold cu puternicii județului ridică grave semne de întrebare. Inclusiv directorul Deva Gold, Nicolae Stanca, s-a aflat pe lista de candidați pentru consilieri județeni a Partidului Social Democrat. Partidul său deține președinția Consiliului Județean Hunedoara.
Toți apropiații industriei miniere au scăpat, cu sprijinul DNA Alba. Deocamdată.
Dacă reușim să-l convingem pe procurorul-șef interimar al DNA, Călin Nistor, să preia cazul, presiunile locale nu ar mai funcționa.
Anul trecut, mii dintre noi am scris Ministerului Mediului să oprească defrișarea pădurii de la Certej. La scurt timp, ministerul ne-a dat dreptate spunând că e nevoie să se clarifice a cui e de fapt pădurea. Ne ajuți acum, din nou, să convingem structura DNA centrală să redeschidă dosarul și să preia ancheta? Durează doar câteva minute să citești memoriul, să îți adaugi datele personale de contact și să expediezi, cu doar câteva clickuri, o copie a acestuia, direct în inbox-ul DNA București.
În speranța că se va face dreptate,
Echipele Declic și Mining Watch
PS: Doar pădurea de pe Valea Măcrișului mai stă în calea proiectului minier cu cianuri de la Certej. Dacă ea dispare, două iazuri de decantare cu deșeuri toxice se vor ridica deasupra satului și a orașului Deva. Barajul unuia dintre iazuri va fi chiar mai înalt decât Casa Poporului. Pădurea aceasta nu ar trebui să fie în mâinile Deva Gold, ci să fie stăpânită de sătenii care au moștenit-o de la bunicii lor. Mi s-a făcut inima cât un purice de teamă că vom pierde pădurea când s-a tot discutat de dezincriminarea abuzului în serviciu. Iată că nu a fost nevoie ca mult blamatele legi ale justiției să treacă, pentru ca vinovații să scape basma curată de acuzațiile de corupție. Dacă dosarul penal ar fi redeschis și s-ar muta la DNA-ul central, presiunile locale nu ar mai funcționa. Și pădurea ar avea o șansă. Îi scrii chiar acum și tu pocurorului-șef interimar al DNA, Călin Nistor, să preia cazul?
Note:
[1] Aici sunt câteva exemple de titluri din presa locală: “ONG-urile blochează proiecte importante pentru hunedoreni” (Ziarul Hunedoreanului) și “Relansarea mineritului în Europa nu este un moft” (Informația de Alba).
