Rovina

Denumire perimetre minier: Rovina, Colnic şi Cireşata
Localizare: Bucureşci, Buceş şi Crişcior, Hunedoara
Licență: licenţă de concesiune pentru exploatare din 2005
Titular proiect 2013: Samax Romania SRL
Acţionari: –
Date despre zăcământ: cupru şi aur
Stadiu autorizare proiect: –

Comuna Crişcior este situată în partea de nord a judeţului Hunedoara, în Depresiunea Zarandului, pe cursul superior al Râului Crişul Alb, la 7 km de oraşul Brad. Conform recensământului efectuat în 2011, populaţia comunei Crişcior se ridică la 3.841 de locuitori. Colnic şi Cireşata (741 m) sunt două dealuri ale comunelor Bucureşci şi Crişcior. Comuna Buceş se află aproape la jumătatea distanţei dintre municipiul Brad şi oraşul Abrud (20 km). Conform recensământului efectuat în 2011, populaţia comunei Buceş se ridică la 1.961 de locuitori. Comuna Bucureşci este aşezată la 12 km de Municipiul Brad şi 47 km de Municipiul Deva, reşedinţa judeţului Hunedoara, şi are o populaţie de 1.553 de locuitori.

53500554

Licenţa de concesiune privind explorarea minereurilor auro-argentifere şi cuprifere din perimetrul Rovina a fost acordată de Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale societăţii Samax România în 2005. Conform unui comunicat publicat de Carpathian Gold în iulie 2007, Samax România a înaintat Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale documentaţia necesară obţinerii licenţei miniere de exploatare a celor 7,19 milioane de uncii de aur identificate. Potrivit calendarului lucrărilor, construcţia şi producţia sunt estimate să înceapă din 2016 (link).

Potrivit deciziei Nr. 9863/24.11.2011, Agenţia de Protecţia Mediului Hunedoara a considerat că proiectul „Lucrări de explorare” în perimetrul Rovina Colnic, comuna Bucureşci, nu se supune evaluării impactului asupra mediului şi nu se supune evaluării adecvate (link). 

 Într-o declaraţie de presă a prefectului judeţului Hunedoara, Sorin Vasilescu afirma că „nu este vorba despre o fostă exploatare, ci despre una nouă. Zăcământul de la Rovina conţine cantităţi importante de aur şi cupru, 120 de tone de aur şi 100.000 de tone de cupru”.

Exploatările miniere propuse sunt trei: două de suprafaţă, la Nord de satul Rovina şi între Rovina şi Merişor, plus una de subteran, la Gura Gărzii – Cireşata. Cele două cariere ar fi pe raza comunei Bucureşci, iar mina s-ar afla pe teritoriul comunei Crişcior. Carierele ar avea un diametru cuprins între 500 şi 600 de metri şi adâncimi între 300 şi 400 de metri. O uzină de preparare ar fi amplasată lângă satul Rovina, două halde de steril s-ar situa în vestul aceleiaşi localităţi, iar iazul de decantare ar fi amplasat între satele Bucureşci şi Curechiu, pe Valea Săitorii. Toate aceste obiective se află pe zone nelocuite.

În iulie 2011, Barrick Gold (TSX:ABX), cea mai mare companie minieră din lume, cumpăra 9% din acţiunile Carpathian Gold contra sumei de 20 de milioane de dolari. Publicaţii internaţionale au afirmat că această investiţie a Barrick Gold a fost „urmarea schimbării poziţiei României faţă de minerit”, dovedită de eliberarea pe 14 iulie 2011, de către instituţiile Ministerului Culturii, a certificatului de descărcare de sarcină arheologică pentru Masivul Cârnic din Roşia Montană. În martie 2013, prefectul Vasilescu adăuga că sprijină această investiţie, la venirea însărcinatului cu mediul de afaceri al Ambasadei Canadei la Bucureşti la Hunedoara: „Domniile lor au venit să facă lobby pentru firmele canadiene care vor să demareze exploatarea”. 

 facebook
România, teren minat.
Citește raportul

Mineritul este o industrie cu miză extrem de mare pentru politicile publice şi pieţele financiare, dar mai ales pentru comunităţile şi ecosistemele direct afectate. În timp ce industria subliniază capacitatea sa de a genera bogăţie şi utilizarea de tehnologii moderne, responsabilitatea pentru riscurile, costurile şi datoriile generate nu a fost niciodată pe deplin asumată. Dominaţia industriei în arena politicilor publice a împiedicat generarea unei schimbări a statu-quoului, iar vocea comunităţilor locale rămâne în continuare marginală în discursul public. Transferarea interesului companiilor miniere de la marile proiecte de investiţie către proiecte mai mici, dar mai numeroase are un impact major asupra comunităţilor locale, atenţia publică disipându-se în direcţii multiple şi procedurile de avizare fiind simplificate.